Producătorii de lapte pierd 1 leu la fiecare litru vândut. Holstein RO: „Consumul scade, dar păstrăm prețurile foarte mari la raft”

Adaugă-ne ca sursă preferată

Prețul mediu al laptelui materie primă la poarta fermelor românești a coborât în luna mai, pentru prima dată din ianuarie 2024 încoace ( cele mai îndepărtate date disponibile) sub pragul de 40 de euro suta de kilograme, arată datele Comisiei Europene analizate de Economica.

Mai precis, prețul a ajuns la 39,01 euro suta de kilograme ( aproximativ 1,6 lei litrul), fiind cu 5,2% mai mic decât luna anterioară și cu 10,5% sub prețul mediu din perioada similară a anului trecut. Media europeană este la 42,5 euro, un preț cu 19,3% mai mic față de perioada similară a anului trecut, după un impuls negativ de 0,3% față de luna aprilie. România nu este țara cu cel mai ieftin lapte materie primă, dar nici printre statele membre scumpe.

Problema este însă că acest preț de sub 2 lei pe litru este mai mic decât costul de producție, fapt ce destabilizează grav afacerile fermelor românești.

„Vindem cu până la 1 leu în pierdere. În România, niciun fermier nu poate produce sub doi lei litrul. În general, avem costuri de 2-2,4 lei pe litrul de lapte, în timp ce prețurile spot au ajuns la 0,7-1,9 lei litrul, iar prețurile din contracte variază de la 1,5 lei la cel mult 1,9 lei litrul”, a explicat, pentru Economica, Ionuț Lupu, director executiv al Asociației Crescătorilor de Vaci HolsteinRo.

Spre comparație, litrul de lapte materie primă costă, în medie, 35 de euro suta de kilograme în Lituania, 37 de euro în Slovacia, 37,9 euro suta de kilograme în Letonia, 38 de euro în Estonia, 38,6 euro în Ungaria și 38,2 în Slovenia, în timp ce în Malta prețul ajunge la peste 63 de euro suta de kilograme.

România cere Bruxellesului bani motivând cu date posibil inexacte

Situația crescătorilor de vaci, deși cunoscută la nivel ministerial, nu poate fi explicată și la Bruxelles cu date corecte pentru ca România să poată primi bani din rezerva agricolă. Ministrul interimar al Agriculturii, Barna Tanczos, spune că a avut recent discuții asupra modul în care sunt interpretate datele statistice din România la nivelul Comisiei Europene, transmiterea datelor în țară fiind una deficitară.

„Am trimis o scrisoare domnului comisar pentru a îi semnala această criză pe piața laptelui din România, pentru a-i semnala că situația s-a deteriorat la nivelul agenților economici și la nivelul fermierilor și că avem nevoie de mobilizarea rezervei agricole pentru forme de sprijin. Am arătat, în același timp, că avem parte de o accentuare a presiunii asupra producătorilor. Am arătat datele statistice care arată că în ianuarie față de ianuarie 2025 prețul a scăzut la poarta fermei cu 8,5%, în februarie cu 5,6%, în martie cu 10%, în aprilie cu 10%, deci nu este adevărat că a crescut prețul laptelui în România.

Anul trecut a fost o perioadă în care am avut o creștere care trebuie analizată în contextul perioadei și ciclicității, dar corecțiile și scăderile de preț astăzi, sau din ianuarie până acum, sunt mult mai mari decât cele din perioadele precedente. Am dispus de asemenea analizarea modului în care sunt colectate datele și sunt introduse în Observatorul Laptelui. Aici lucrurile nu funcționează perfect, sistemul trebuie îmbunătățit, trebuie să vedem cine sunt cei care au obligație să introducă date și cine sunt cei care nu respectă legea și nu vin cu datele necesare. Aici vorbim  ]n primul rând de de prim-cumpărătorii care trebuie să vină și să introducă date în sistem”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, datele transmise în sistem de către prim-cumpărători vor fi corelate și cu datele din facturi.

Citește și