Producătorii de ţigări condamnă proiectul USR anti-fumat

Inițiativa urmărește interzicerea expunerii produselor din tutun la punctele de vânzare, ”cu excepția magazinelor specializate în vânzarea produselor din tutun” (gen tutungerie), categorie limitată în România la doar câteva magazine dintr-un total de circa 70.000 în care se comercializează și țigarete, pe lângă alte produse de larg consum. Un astfel de amendament a fost respins de plenul Parlamentului European atunci când a fost adoptată Directiva 40/2014, transpusă prin Legea nr. 201/2016.

Alte modificări vizate de proiect privesc extinderea definiției fumatului la noile produse din tutun, inclusiv la cele care nu conțin tutun și nu se fumează (țigarete electronice) și interzicerea vapatului în spațiile publice închise, interzicerea promovării de orice fel, interzicerea sponsorizărilor etc.

JTI pune sub semnul întrebării modul în care a fost inițiat acest proiect. Conform Memorandumului semnat de Secretariatul general al Camerei, deputatul USR Emanuel Ungureanu a beneficiat de o deplasare în Irlanda, la invitația și pe cheltuiala lobiștilor antitutun care au redactat propunerea, ”Inițiativa 2035 fără tutun”, sprijinită de Campaign for Tobacco Free Kids (Bloomberg Initiative for Tobacco Control) și European Network for Smoking Prevention.

De altfel, inițiatorul a declarat public despre proiectul pe care și l-a ”însușit”: “e proiectul dnei Brad, îl știm cu toții (…) nu este asumarea mea, nu am construit eu aceste idei, le-am preluat de la Ramona Brad, România 2035 fără tutun (…) noi ni le asumăm așa, într-o formă radicală (…)”. 

“Considerăm că aceste practici sunt mai mult decât discutabile și atragem atenția asupra modului în care s-a ajuns la promovarea proiectului, mai ales  în contextul în care ONG-urile de acest tip acuză în permanență companiile legale de tutun de corupție și practici incorecte, fără niciun argument concret. Reamintim că, potrivit legii, pentru a fi promovate, inițiativele societății civile trebuie sa întrunească 100.000 de semnături”, a declarat Gilda Lazăr, corporate affairs director la JTI România.

Această măsură de reducere a publicității nu ține cont că, în micile magazine de cartier și din mediul rural, în lipsa vizibilității produselor comercializate, vânzătorul ar putea oferi consumatorilor, de sub tejghea, inclusiv produse provenind din comerțul ilegal (de contrabandă sau contrafăcute), aspect care nu poate fi ignorat, în special în regiunile expuse traficului ilicit cu produse din tutun (în județele de la frontieră piața neagră ajunge și la 50%), spun oficialii JTI.

România se află deja pe locul șapte în topul celor mai restrictive țări europene în domeniul reglementării tutunului, potrivit unui studiu realizat chiar de către cei care au redactat textul propunerii legislative preluate de deputatul Emanuel Ungureanu.

„De altfel, inițiatorul omite să precizeze că, pe lângă modelele amintite în expunerea de motive – Irlanda, Ungaria, Kosovo, Turkmenistan, Franța  – în majoritatea covârșitoare a statelor europene nu există astfel de prevederi. În plus, există state membre unde este permisă publicitatea la produsele din tutun în outdoor (Germania, Bulgaria) sau fumatul în spații special amenajate (Austria). De asemenea, în țările luate drept model de inițiator, autoritățile de sănătate din domeniu admit că restricțiile nu au produs nici un efect în privința reducerii consumului. Chiar dintr-un raport al Organizației Mondiale a Sănătății reiese că în Europa se fumează cel mai mult din lume, în ciuda tuturor restrictiilor, cu un procent de peste 29%”, spun fabricanţii de ţigări.

Ei amintesc că Programul ”2035 fără tutun” este finanțat de Fundația Bloomberg, existând în ultimii ani multiple încercări și presiuni asupra autorităților de a promova măsuri și propuneri legislative excesive împotriva unui sector economic important, al doilea contribuabil la bugetul de stat, cu peste trei miliarde de euro virate anual, sector aflat în topul investitorilor și al angajatorilor. Potrivit Eurostat, Romania este al treilea producător de țigarete din UE, după Germania și Polonia.