Producția de vin a României a scăzut în 2024 cu 19,8%, până la 3,7 milioane de hectolitri

Cu toate acestea, România reuşeşte să îşi menţină poziţia pe harta mondială a vinului, atât prin suprafaţa cultivată, cât şi prin rolul său în consumul intern. Potrivit OIV, România se numără printre primele zece ţări cu cele mai mari suprafeţe viticole. La acest indicator, România ocupă în continuare un loc important în clasamentul global, cu o suprafaţă totală cultivată cu viţă de vie de 187.000 de hectare (din care 8.179 hectare struguri de masă), înregistrând o uşoară creştere a suprafeţei faţă de 2023 (+0,1%). „Aceasta o plasează pe locul 8 la nivel mondial, depăşind ţări precum Portugalia, Chile sau Australia. România se numără printre puţinele state membre ale Uniunii Europene care au înregistrat o creştere în 2024, alături de Italia şi Grecia, în contextul unui declin generalizat la nivel european”, se arată într-un comunicat al Oficiului Naţional al Viei şi Produselor Vitivinicole ( ONVPV), transmis către Agerpres.

În ceea ce priveşte consumul intern, România a înregistrat o scădere de 11,4%, cu un total estimat de 3 milioane de hectolitri consumaţi în 2024. În ciuda acestui declin, consumul se menţine cu 4% peste media ultimilor cinci ani, semnalând o relativă rezilienţă a pieţei interne, în pofida presiunilor economice şi inflaţioniste, au transmis reprezentanţii ONVPV.

La nivel global, anul 2024 a fost unul dificil pentru sectorul vitivinicol la nivel mondial, marcat de condiţii climatice extreme, scăderi istorice ale producţiei şi un consum global în continuă scădere. Potrivit OIV, producţia globală de vin (excluzând musturile şi sucurile) a scăzut la 225,8 milioane de hectolitri, cel mai redus nivel din 1961.

De asemenea, estimările OIV pentru 2024 indică un consum mondial de 214,2 milioane hectolitri, în scădere cu 3,3% faţă de 2023 şi cel mai scăzut din 1961. Tendinţa descrescătoare, începută în 2018, reflectă schimbările în comportamentul consumatorilor, preferinţele generaţionale, dar şi presiunile economice precum inflaţia şi scăderea puterii de cumpărare.

Uniunea Europeană a produs 138,3 milioane de hectolitri (hl) în 2024 (-3,5% faţă de 2023), înregistrând cea mai mică producţie din secolul XXI. Italia rămâne cel mai mare producător mondial (44,1 milioane hl), urmată de Franţa (36,1 milioane hl, în scădere drastică cu 23,5%) şi Spania (31 de milioane hl).

Volumul comerţului internaţional cu vin a stagnat la 99,8 milioane de hectolitri, dar valoarea exporturilor a rămas ridicată la 35,9 miliarde de euro, datorită preţurilor medii mari (3,60 de euro/litru). Categoria vinurilor îmbuteliate a reprezentat 50,8% din volum şi 67% din valoare, în timp ce vinurile spumante şi bag-in-box au înregistrat scăderi atât în volum, cât şi în valoare.

În acest context, OIV subliniază că adaptarea la schimbările climatice, inovaţia în viticultură şi reconectarea cu noile generaţii de consumatori devin priorităţi strategice pentru toate regiunile lumii.