Programul de convergenţă 2019-2022: În 2019, necesarul brut de finanţare este de circa 72 miliarde lei

„Ţinând cont de obiectivul de reducere a riscului valutar şi de dezvoltare a pieţei interne a titlurilor de stat, deficitul bugetar va fi finanţat în proporţie de circa 75% de pe piaţa internă şi în completare de pe piaţa externă”, se menţionează în document.

Volumul indicativ al titlurilor de stat anunţate pentru anul 2019 care urmează a fi emise pe piaţa internă este de circa 49-50 miliarde de lei, în timp ce suma care va fi mobilizată de pe piaţa externă este de aproximativ 4,25 miliarde euro (echivalent) prin emisiuni de euroobligaţiuni în cadrul programului MTN şi prin împrumuturi de la instituţii financiare internaţionale (IFI).

Până în prezent, MFP a atras peste 11,76 miliarde lei (din care 1,44 miliarde lei prin programul TEZAUR) de pe piaţa internă, ceea ce echivalează cu un grad de realizare a planului de finanţare de pe piaţa internă în procent de 23,5%.

În ceea ce priveşte finanţarea externă, în data de 27 martie 2019, a fost atrasă suma de 3 miliarde euro printr-o emisiune de euroobligaţiuni în trei tranşe, din care 1,15 miliarde euro cu scadenţa de 7 ani (randament 2,132%, cupon de 2%), 500 milioane euro cu scadenţa de 15 ani (randament de 3,618%, cupon de 3,5%) şi 1,35 miliarde euro cu scadenţa de 30 ani (randament de 4,625%, cupon de 4,657%).

„Suma totală de 3 miliarde euro reprezintă cea mai mare tranzacţie realizată vreodată de Ministerul Finanţelor Publice, prima emisiune cu trei tranşe din istoria României iar tranşa de 30 de ani este cea mai lungă maturitate emisă de România în monedă euro pe piaţa externă de capital. Astfel, suma atrasă prin emisiunea amintită anterior echivalează cu un grad de realizare a planului de finanţare de pe piaţa externă în procent de 70,6%”, se subliniază în Programul de convergenţă.

De asemenea, pentru diversificarea bazei de investitori şi extinderea maturităţii medii rămase a datoriei publice guvernamentale MFP intenţionează să realizeze operaţiuni de răscumpărare anticipată, fiind vizate în principal euroobligaţiunile în USD lansate în trecut cu cupoane mari şi care ar putea fi preschimbate cu euroobligaţiuni noi în USD cu maturităţi lungi şi cupoane mai reduse.

„Pentru îmbunătăţirea managementului datoriei publice şi evitarea presiunilor sezoniere în asigurarea surselor de finanţare a deficitului bugetar şi de refinanţare a datoriei publice guvernamentale, în vederea reducerii riscului de refinanţare şi de lichiditate Ministerul Finanţelor Publice are în vedere menţinerea rezervei financiare (buffer) în valută la dispoziţia Trezoreriei Statului, în valoare echivalentă acoperirii necesităţilor de finanţare a deficitului bugetar şi refinanţării datoriei publice pentru cca. 4 luni”, se precizează în document.

Pe fondul creşterii economice şi al unor deficite calculate conform metodologiei UE de până la 3% din PIB, în perioada 2019 – 2022, se estimează că ponderea datoriei guvernamentale brute nu va depăşi 38% din PIB. Dacă se au în vedere activele financiare lichide, nivelul datoriei guvernamentale nete (reprezentând datoria guvernamentală brută minus activele financiare lichide) în perioada de analiză nu va depăşi 30% din PIB.

Guvernul a aprobat miercuri Memorandumul privind Programul de convergenţă 2019-2022. Documentul are la bază prevederile Strategiei fiscal-bugetare pentru perioada 2019-2021 şi prognoza cadrului macroeconomic pe termen mediu 2019-2022.