Proiectul de modificare a legii Curţii Constituţionale – pe ordinea de zi de marţi a plenului Camerei Deputaţilor

Proiectul de lege, iniţiat de deputatul minorităţilor naţionale Adnagi Slavoliub, care modifică, în acest sens, legea de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale se află pe ordinea de zi a şedinţei la poziţia 11.

Iniţiativa legislativă prevede şi că mandatul de judecător încetează de drept în cazul unei decizii definitive de condamnare.

‘Judecătorii Curţii Constituţionale nu pot fi urmăriţi penal, reţinuţi, arestaţi, percheziţionaţi sau trimişi în judecată decât cu încuviinţarea plenului CCR, la cererea ministrului Justiţiei, sesizat de procurorul general al Parchetului de pe lângă ICCJ. Încuviinţarea se dă cu votul a două treimi din numărul judecătorilor Curţii, după ascultarea judecătorului în acuză’, conform proiectului.

Acesta mai prevede că, pentru infracţiuni săvârşite de judecătorii CCR, urmărirea penală şi trimiterea în judecată se face numai de către Parchetul de pe lângă ICCJ şi competenţa de judecată aparţine ICCJ.

‘În caz de infracţiune flagrantă, judecătorii CCR pot fi reţinuţi şi supuşi percheziţiei, ministrul justiţiei informându-l de îndată pe preşedintele Curţii Constituţionale şi solicitând, dacă este cazul, încuviinţarea pentru urmărirea penală şi arestare’, mai menţionează iniţiativa legislativă.

Judecătorul trimis în judecată poate fi suspendat prin decizia plenului Curţii Constituţionale adoptată cu votul a două treimi din membrii Curţii. În cazul unei decizii de achitare, suspendarea încetează, iar în cazul unei decizii definitive de condamnare, mandatul de judecător încetează de drept.

După încetarea mandatului ca urmare a expirării termenului pentru care a fost numit, judecătorul Curţii Constituţionale poate opta pentru intrarea în avocatură sau notariat fără examen, mai prevede proiectul.

Comisia juridică a dat raport favorabil cu amendamente.

Potrivit unui amendament depus de deputatul PSD Florin Iordache, ‘judecătorul care a fost numit pentru restul de mandat al unui alt judecător va putea fi numit, la reînnoirea Curţii Constituţionale, pentru un mandat complet de 9 ani’. Acest lucru nu este permis în legea în vigoare.

Acest amendament a fost argumentat prin faptul că textul iniţial este conceput pentru perioada de început a Curţii Constituţionale, (1992), când mandatele judecătorilor aveau lungimi diferite, în scopul de a fi respectate prevederile constituţionale privind lungimea de 9 ani a mandatului şi înnoirea cu o treime a Curţii, din 3 în 3 ani.

Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată, Senatul fiind for decizional.