Proiectul de modificare a legilor justiţiei a ajuns joi dimineaţă la CSM

Proiectul de modificare a legilor justiţiei a ajuns joi dimineaţă, la 8.30, la Consiliul Superior al Magistraturii, după ce, miercuri seară, a fost postate pe site-ul Ministerului Justiţiei.
Economica.net - joi, 31 aug. 2017, 07:01
Proiectul de modificare a legilor justiţiei a ajuns joi dimineaţă la CSM

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat, miercuri că va trimite propunerile de modificare a legilor justiţiei doar la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) nu şi la DNA, Parchetul General sau DIICOT, pe motiv că doar CSM avizează propunerile legislative şi pentru că procurorii nu fac legi, ci doar aplică şi interpretează legea.

„Propunerile privind modificarea legilor justiţiei nu le voi trimite la Ministerul Public şi nici la componentele ministerului public, pentru că avizator este CSM. CSM care are Secţie pentru judecători, Secţie pentru procurori şi CSM-ul care este garantul independenţei justiţiei şi avizator pe legile justiţiei. (…)Trimit proiectul de lege la CSM, aştept să-l primim înapoi, îl trimit la Guvern şi de acolo începe procedura decizională. MJ este iniţiator, am pus în dezbatere principalele probleme”, a arătat Tudorel Toader.

După numeroase critici şi solicitări ale magistraţilor, care au reclamat că nu au fost consultaţi şi au solicitat să vadă integral proiectul de lege, invocând exigenţele transparenţei decizionale, proiectul a fost postat miercuri seară pe site-ul Ministerului Justiţiei.

Ministerul invocă, în expunerea de motive care însoţeşte proiectul de modificare a legilor Justiţiei, prevederi din ultimul raport MCV, o serie de decizii ale Curţii Constituţionale, dar şi noile „realităţi şi nevoie ale sistemului judiciar” care impun reformarea cadrului legislativ în domeniu.

„În ultimii ani a avut loc o reformă profundă a legislaţiei care constituie principalul instrument de lucru al sistemului judiciar realizată prin adoptarea celor patru coduri în materie civilă şi penală care au modificat competenţele instanţelor şi parchetelor, au reorganizat căile de atac, au generat tipuri noi de cauze şi proceduri, au determinat ample reorganizări ale secţiilor şi completelor instanţelor. Deşi unele modificări ale legilor justiţiei au fost promovate cu ocazia legilor de punere în aplicare a noilor coduri, totuşi există şi alte aspecte de ordin legislativ în acest domeniu ce se impun a fi supuse analizei şi dezbaterii publice”, se arată în expunerea de motive al proiectului de modificare a legilor Justiţiei.

Proiectul de modificare a legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor prevede că preşedintele României este eliminat din procedura de numire a procurorilor şefi ai principalelor parchete, iar durata mandatului acestora este extinsă de la trei la patru ani. De asemenea, Inspecţia Judiciară a CSM va trece din subordinea acestei instituţii la Ministerul Justiţiei, iar ministrul Justiţiei poate să ceară procurorului general sau, după caz, procurorului şef al DNA sau DIICOT informări asupra activităţii parchetelor şi să dea îndrumări scrise cu privire la măsurile care trebuie luate pentru prevenirea şi combaterea eficientă a criminalităţii. Forma proiectului de modificare a legii privind statutul judecătorilor şi procurorilor este neschimbată faţă de cea prezentată săptămâna trecută de către ministrul Justiţiei, Tudorel Toader.

„Preşedintele şi vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt numiţi de către preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii – Secţia pentru judecători, dintre judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi justiţie care au funcţionat la această instanţă cel puţin 2 ani şi nu au fost sancţionaţi disciplinar”, se arată la articolul 53, alin (1) al proiectului de lege.

Modificarea constă în introducerea condiţiei ca judecătorii numiţi pe funcţii de conducere să nu fi fost sancţionaţi disciplinar, condiţionare care în prezent lipseşte.

O altă modificare prevede că preşedintele României poate refuza o singură dată, motivat, numirea în funcţiile de conducere ale instanţei supreme. Prevederea este similară cu cea de la numirea miniştrilor, unde, de asemenea, preşedintele poate refuza o singură dată şi motivat propunerea făcută de şeful Guvernului pentru numirea unui nou ministru în Cabinet.

Nu în ultimul rând, Tudorel Toader extinde mandatul preşedintelui şi vicepreşedinţilor Înaltei Curţi de la trei la patru ani.

În ceea ce priveşte însă numirea şefilor principalelor parchete din România, preşedintele este eliminat din procedură. Articolul 54, alin (1) prevede: „Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorii şefi de secţie ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi ai Direcţiei Naţionale Anticorupţie, precum şi procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi adjuncţii acestora sunt numiţi de Consiliul Superior al Magistraturii, secţia pentru procurori, la propunerea ministrului justiţiei, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcţia de procuror, pe o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată”.

În prezent, legea prevede că procurorii şefi sunt numiţi de către preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei şi cu avizul CSM, pentru o perioadă de 3 ani.

La fel ca la numirea şefilor ÎCCJ, ministrul Justiţiei a introdus prevederea că CSM poate refuză o singură dată motivat propunerea făcută de minister pentru procurorii şefi ai principalelor parchete.

De asemenea, potrivit proiectului, ministrul Justiţiei poate să ceară procurorului general sau, după caz, procurorului şef al DNA sau DIICOT informări asupra activităţii parchetelor şi să dea îndrumări scrise cu privire la măsurile care trebuie luate pentru prevenirea şi combaterea eficientă a criminalităţii.

Nu în ultimul rând, proiectul prevede că Inspecţia Judiciară a CSM va trece din subordinea acestei instituţii la Ministerul Justiţiei, prevedere contestată de către magistraţi în săptămâna scursă de la anunţarea acestor modificări. Inspectorul şef al Inspecţiei Judiciare şi adjunctul acestuia sunt numiţi de ministrul Justiţiei dintre inspectorii judiciari în functie, în urma unui concurs, mai prevede proiectul.

Te-ar mai putea interesa și
Noul președinte al Cehiei anunță că va consolida relațiile dintre țara sa și Taiwan
Noul președinte al Cehiei anunță că va consolida relațiile dintre țara sa și Taiwan
Preşedintele ales al Cehiei, Petr Pavel, s-a angajat luni să întărească legăturile ţării sale cu Taiwanul, după o discuţie la telefon cu preşedintele şi cu ministrul Afacerilor Externe......
Platforma de investiții SeedBlink și firma de brokeraj Goldring au încheiat un parteneriat prin care oferă start-upurilor tech acces la comunitatea de investitori pe BVB
Platforma de investiții SeedBlink și firma de brokeraj Goldring au încheiat un parteneriat prin care oferă start-upurilor ...
SeedBlink, platforma de co-investiții în start-upuri europene de tehnologie, și Goldring, unul dintre cei mai activi brokeri ...
Conducerea interimară a companiei Romarm va fi asigurată de directorul economic, Florentina Micu, după reținerea de către DNA a directorului general
Conducerea interimară a companiei Romarm va fi asigurată de directorul economic, Florentina Micu, după reținerea de către ...
Conducerea interimară a companiei Romarm va fi asigurată de directorul economic, până la clarificarea situaţiei de fapt, ...
Petre Daea: În privința emisiilor din agricultură, România nu susține scăderea pragului la 150 UVM şi nici sfera de aplicare în care să fie incluse şi bovinele
Petre Daea: În privința emisiilor din agricultură, România nu susține scăderea pragului la 150 UVM şi nici sfera de ...
România nu susţine scăderea pragului la 150 UVM şi nici sfera de aplicare în care să fie incluse şi bovinele, a declarat, ...