Proiectul Legii securităţii cibernetice ar trebui să ajungă în Parlament în două săptămâni – ministrul Comunicaţiilor

Adaugă-ne ca sursă preferată

‘În acest moment, apare invenţia şi în timp scurt apare şi produsul, mai ales în domeniul tehnologiei şi informaţiilor. Acest ritm este distructiv deja. Sper ca proiectul Legii securităţii cibernetice, o lege extrem de importantă, să plece spre Parlament în următoarele două săptămâni pentru adoptare. Mai sunt câteva avize, cred că vreo două, pentru acest proiect de lege’, a spus Bostan.

Pe de altă parte, potrivit ministrului, în cursul acestui an se pregăteşte lansarea unei sesiuni dedicată proiectelor de inovare, în timp ce modificările din Ordinul referitor la facilităţile acordate programatorilor vor fi gata până pe 20 mai.

‘Vreau să lansez în acest an o sesiune pentru proiecte pe inovare. Vom încerca o schemă de minimis pe măsura de supra-contractare, iar ţinta să fie produs de programare, adică să nu finanţăm licenţe sau patente foarte tangibile, ci partea de programare. De asemenea, avem termen până în 20 mai să venim cu o formă de îmbunătăţire a Ordinului privind facilităţile acordate programatorilor’, a subliniat ministrul Comunicaţiilor.

Ministerul Comunicaţiilor şi pentru Societatea Informaţională (MCSI) a lansat, la finele lunii ianuarie, în dezbatere publică, pe propria pagină de Internet, un nou proiect de Lege privind Securitatea Cibernetică a României. Documentul a fost întocmit fiind luate în considerare criticile aduse prin Decizia nr. 17/2015 a Curţii Constituţionale a României (CCR) asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind Securitatea Cibernetică a României.

Conform ministerului, actul normativ vizează introducerea de măsuri de protejare a securităţii cibernetice numai la categoriile de persoane juridice enumerate în art. 2, din proiectul de lege: ‘autorităţilor şi instituţiilor publice, persoanelor juridice deţinătoare de infrastructuri cibernetice care susţin servicii publice sau de interes public, ori servicii ale societăţii informaţionale, a căror afectare aduce atingere securităţii naţionale sau prejudicii grave statului român, ori cetăţenilor acestuia; persoanelor juridice, deţinătoare de infrastructuri cibernetice care prelucrează date cu caracter personal; furnizorilor de reţele publice de comunicaţii electronice şi furnizorilor de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului’.

Curtea Constituţională a României (CCR) a anunţat, în 27 ianuarie 2015, că Legea privind securitatea cibernetică încalcă prevederile constituţionale privind statul de drept şi principiul legalităţii, precum şi cele privind viaţa intimă, familială şi privată, respectiv secretul corespondenţei. Motivul invocat de către CCR este faptul că autoritatea naţională în domeniul securităţii cibernetice ar trebui să fie un organism civil, pentru a garanta aceste drepturi, şi nu Centrul Naţional de Securitate Cibernetică (CNSC), care funcţionează deja în cadrul SRI, cu personal militar.

Cum se raportează România secolului 21 la era digitalizării globale, care sunt beneficiile aduse economiei prin implementarea tehnologiei moderne şi care pot fi sursele de finanţare pentru cercetare, sunt doar câteva dintre temele discutate în cadrul dezbaterii ‘Tehnologie şi inovaţie în economia românească’, organizată marţi la Bucureşti