Salariul minim din România, majorat în luna mai la 1.250 de lei, a ajuns peste nivelul mediu al statelor din Uniunea Europeană, creşterea succesivă având un impact negativ asupra competitivităţii externe a companiilor, descurajează investiţiile şi împinge firmele către economia gri, prin nedeclararea veniturilor totale, a susținut marți reprezentantul rezident al FMI pentru România şi Bulgaria, Alejandro Hajdenberg.
“Atunci când salariul minim creşte firmele se pot ajusta fie prin creşterea preţurilor, reducerea numărului de salariaţi, a costurilor nesalariale sau prin acceptarea unor profituri mai mici. Problema este că, pentru o companie care este expusă competiţiei internaţionale, este foarte greu să-şi ajusteze preţurile, prin urmare acest lucru va avea un impact negativ asupra competitivităţii”, a afirmat Hajdenberg la o conferinţă organizată de Ministerul Finanţelor.
În cazul României, creşterea salariului minim a avut un impact tot mai mare asupra salariului real în economie.
Reprezentantul FMI spune că impactul negativ al creşterii salariului minim devine “şi mai negativ” atunci când ajunge să aibă o pondere între 25% şi 45% din salariul mediu, iar în România este aproape de 45%, “aşa că se află încă în interiorul acestui interval”. Citeşte mai mult pe DIGI24
