Propunerile Comisiei Europene împotriva spălării banilor

‘Dezvăluirea publică a informaţiei despre cei care se ascund în spatele companiilor şi a trusturilor ar trebui să fie un mijloc puternic de descurajare pentru evazioniştii fiscali’, a declarat vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, citat în comunicat.

În centrul proiectului figurează o mai bună identificare a ‘beneficiarilor efectivi’, adică a persoanelor pentru care tranzacţiile sunt realizate în final. Poate fi vorba despre proprietari sau administratori, trecând sau nu prin societăţi intermediare.

De acum înainte, orice beneficiar efectiv -care deţine cel puţin 25 % dintr-o societate – va trebui să fie identificat într-un registru accesibil publicului larg.

Executivul european propune să se meargă mai departe, scăzând acest prag la 10 % pentru ‘anumite companii care prezintă un risc de a fi utilizate pentru spălarea de bani şi evaziune fiscală’.

‘Trusturile, de genul celor care au fost descoperite după scandalul Panama Papers, vor constitui obiectul unei examinări minuţioase şi unor reguli mai stricte’, a asigurat Comisia.

Unul dintre liderii politici care a fost pus într-o situaţie delicată după declanşarea acestui scandal în aprilie fusese premierul britanic David Cameron, al cărui tată iniţiase un trust.

Şeful guvernului britanic îşi publicase atunci declaraţia de impozite după ce a admisese că deţinea în 2010 acţiuni într-o societate offshore a defunctului său tată, cu sediul în Bahamas.

Măsurile executivului european fac parte dintr-un plan mai vast destinat să combată finanţarea terorismului, prezentat în 2 februarie de Comisie şi reclamat de Franţa după valul de atentate care a lovit Parisul în 2015.

Modificările legislaţiei referitoare la spălarea capitalurilor – propuse de Comisie – vor trebui adoptate de Parlamentul European şi de Consiliul statelor membre ale UE.