Proteste masive în Iran pe fondul prăbușirii monedei și al inflației galopante. Șeful Băncii Centrale și-a dat demisia

Moneda s-a depreciat până la un minim istoric în acest weekend față de dolarul american, iar rata anuală a inflației a urcat la 42,2% în luna decembrie.

Moneda s-a prăbușit duminică până la aproximativ 1,42 milioane de riali pentru un dolar pe piața liberă, înainte de a se stabiliza ușor, luni, în jurul nivelului de 1,38 milioane de riali. Pentru comparație, moneda Iranului se tranzacționa la aproximativ 32.000 de riali pentru un dolar în 2015, când Teheranul a semnat acordul nuclear JCPOA sub administrația fostului președinte american Barack Obama.

În contextul acestor turbulențe, șeful Băncii Centrale a Iranului, Mohammad Reza Farzin, și-a dat demisia luni, în așteptarea acceptării acesteia de către președinte, au relatat presa locală. Fostul ministru al economiei, Abdolnaser Hemmati, urma să îi ia locul.

Președintele Masoud Pezeshkian a recunoscut amploarea crizei în discursul susținut duminică în Parlament, pe tema proiectului de buget pentru 2026. „Spun: măriți salariile”, a declarat el. „De unde să luăm banii?” Președintele a pus situația pe seama deciziilor luate de guvernele, parlamentele și oficialii anteriori.

Tulburările economice reprezintă o nouă provocare pentru liderii Iranului, care încearcă să își mențină controlul asupra unei țări cu 92 de milioane de locuitori, în timp ce se refac după atacurile asupra instalațiilor nucleare din luna iunie, efectuate de Israel și Statele Unite, precum și după campania de „presiune maximă” a administrației Trump, menită să forțeze un nou acord privind programul nuclear iranian.

Iranul s-a confruntat cu valuri repetate de proteste alimentate de probleme economice, secetă și alte nemulțumiri încă din 2017, iar luni nu era clar dacă noile manifestații se vor extinde și în alte orașe.

Forțele de securitate iraniene au reprimat protestele anterioare cu forță letală și arestări, ceea ce ridică miza pentru cei care își exprimă public nemulțumirile. Imagini distribuite online luni arătau forțele de securitate folosind gaze lacrimogene pentru a dispersa proteste din Teheran și din cel puțin alte două orașe.

Experții atribuie agravarea crizei economice din Iran unui cumul de factori, de la managementul deficitar la politici care mențin economia închisă. Eforturile intensificate ale administrației Trump de a limita exporturile de petrol ale Iranului și războiul cu Israelul din luna iunie – perioadă în care guvernul a apelat la băncile iraniene pentru a-și acoperi costurile – au contribuit, de asemenea, la deteriorarea situației economice.

Guvernul are puține opțiuni pentru a rezolva rapid criza, afirmă Amir Hossein Mahdavi, doctorand în științe politice la Universitatea din Connecticut, specializat în economia Iranului.

Iranul ar putea schimba relația cu Statele Unite în schimbul relaxării sancțiunilor sau ar putea reduce drastic cheltuielile guvernamentale, însă niciuna dintre aceste opțiuni nu pare probabilă.

„În acest moment, riscul unei inflații ridicate persistente și al repetării unor experiențe recente, precum cele din Venezuela și Argentina, este în creștere”, a spus Mahdavi.

Proiectul de buget pentru 2026 reflectă dilema guvernului, indicând o scădere semnificativă a veniturilor din petrol și o dependență mai mare de veniturile fiscale.

Luni, Parlamentul a respins proiectul de buget, a relatat agenția semioficială Tasnim.

Ministerele Economiei și Afacerilor Externe nu au răspuns imediat solicitărilor de comentarii.

Prăbușirea monedei a fost extrem de dureroasă pentru iranienii de rând, care au văzut cum valoarea salariilor și economiilor lor se reduce, în timp ce prețurile bunurilor și serviciilor explodează. Omid, un manager de vânzări în vârstă de 42 de ani din Teheran, a declarat că valoarea venitului său lunar a scăzut, în doar două luni, de la echivalentul a 300 de dolari la 200 de dolari, ceea ce îi neliniștește profund.

El se teme că nu va putea acoperi cheltuielile medicale ale părinților săi în vârstă și că, în cazul în care mașina sa s-ar strica, nu ar avea bani pentru reparații. „În zilele acestea, până și ieșitul cu prietenii pare restricționat, pentru că facem constant calcule, ca niște calculatoare umane, să vedem dacă ne permitem măcar o cafea”, a spus el.

Mariam, o angajată bancară în vârstă de 41 de ani din Teheran, a declarat că alți iranieni o consideră parte din clasa de mijloc superioară, deși salariul ei acoperă acum doar două treimi din cheltuielile lunare.

Atât Mariam, cât și Omid au vorbit telefonic și au cerut să fie identificați doar prin prenume, de teama represaliilor guvernamentale.

Mariam a spus că mănâncă rar în oraș și evită să cumpere carne roșie sau să invite musafiri la masă. „Totul a devenit atât de scump încât, în ultimele zile, când am avut oaspeți, făceam constant calcule ca să fiu sigură că nu rămân fără bani înainte de sfârșitul lunii”, a spus ea.

Iranul s-a confruntat cu valuri repetate de proteste alimentate de probleme economice, secetă și alte nemulțumiri încă din 2017, iar luni nu era clar dacă noile manifestații se vor extinde și în alte orașe.

Forțele de securitate iraniene au reprimat protestele anterioare cu forță letală și arestări, ceea ce ridică miza pentru cei care își exprimă public nemulțumirile. Imagini distribuite online luni arătau forțele de securitate folosind gaze lacrimogene pentru a dispersa proteste din Teheran și din cel puțin alte două orașe.

Experții atribuie agravarea crizei economice din Iran unui cumul de factori, de la managementul deficitar la politici care mențin economia închisă. Eforturile intensificate ale administrației Trump de a limita exporturile de petrol ale Iranului și războiul cu Israelul din luna iunie – perioadă în care guvernul a apelat la băncile iraniene pentru a-și acoperi costurile – au contribuit, de asemenea, la deteriorarea situației economice.

Guvernul are puține opțiuni pentru a rezolva rapid criza, afirmă Amir Hossein Mahdavi, doctorand în științe politice la Universitatea din Connecticut, specializat în economia Iranului.

Iranul ar putea schimba relația cu Statele Unite în schimbul relaxării sancțiunilor sau ar putea reduce drastic cheltuielile guvernamentale, însă niciuna dintre aceste opțiuni nu pare probabilă.

„În acest moment, riscul unei inflații ridicate persistente și al repetării unor experiențe recente, precum cele din Venezuela și Argentina, este în creștere”, a spus Mahdavi.

Proiectul de buget pentru 2026 reflectă dilema guvernului, indicând o scădere semnificativă a veniturilor din petrol și o dependență mai mare de veniturile fiscale.

Luni, Parlamentul a respins proiectul de buget, a relatat agenția semioficială Tasnim.

Ministerele Economiei și Afacerilor Externe nu au răspuns imediat solicitărilor de comentarii.

Prăbușirea monedei a fost extrem de dureroasă pentru iranienii de rând, care au văzut cum valoarea salariilor și economiilor lor se reduce, în timp ce prețurile bunurilor și serviciilor explodează. Omid, un manager de vânzări în vârstă de 42 de ani din Teheran, a declarat că valoarea venitului său lunar a scăzut, în doar două luni, de la echivalentul a 300 de dolari la 200 de dolari, ceea ce îi neliniștește profund.

El se teme că nu va putea acoperi cheltuielile medicale ale părinților săi în vârstă și că, în cazul în care mașina sa s-ar strica, nu ar avea bani pentru reparații. „În zilele acestea, până și ieșitul cu prietenii pare restricționat, pentru că facem constant calcule, ca niște calculatoare umane, să vedem dacă ne permitem măcar o cafea”, a spus el.

Mariam, o angajată bancară în vârstă de 41 de ani din Teheran, a declarat că alți iranieni o consideră parte din clasa de mijloc superioară, deși salariul ei acoperă acum doar două treimi din cheltuielile lunare.

Atât Mariam, cât și Omid au vorbit telefonic și au cerut să fie identificați doar prin prenume, de teama represaliilor guvernamentale.

Mariam a spus că mănâncă rar în oraș și evită să cumpere carne roșie sau să invite musafiri la masă. „Totul a devenit atât de scump încât, în ultimele zile, când am avut oaspeți, făceam constant calcule ca să fiu sigură că nu rămân fără bani înainte de sfârșitul lunii”, a spus ea.