Protestele antiguvernamentale de la Chişinău, între Est şi Vest

Chiar dacă revendicările celor două tabere sunt asemănătoare – demisia guvernului, a preşedintelui, dizolvarea parlamentului şi alegeri anticipate – scopurile lor diferă în mod esenţial.

Platforma ‘DA’ urmăreşte debarcarea actualei guvernări pentru a impulsiona procesul de integrare europeană, în timp ce tandemul Usatîi-Dodon vede în eliminarea coaliţiei de la guvernare o modalitate de a suspenda sau abandona agenda europeană a Republicii Moldova.

Astfel, Platforma ‘DA’ consideră avansarea pe calea integrării europene drept unică soluţie existentă pentru dezvoltarea republicii. Dimpotrivă, controversatul om de afaceri Renato Usatîi, liderul formaţiunii ‘Partidul nostru’, şi preşedintele Partidului Socialist, Igor Dodon, consideră că problemele cu care se confruntă în prezent Republica Moldova, între care corupţia şi scăderea nivelului de trai, sunt cauzate de guvernarea pretins proeuropeană, precum şi de procesul propriu-zis al integrării europene.

De asemenea, tandemul Usatîi-Dodon se pronunţă pentru restabilirea relaţiilor cu Rusia, însă într-o mai mică măsură în favoarea aderării R.Moldova la Uniunea Economică Euroasiatică, concepută de Moscova, din simplul motiv de a nu speria electoratul cu viziune proeuropeană.

Disensiunile dintre cele două tabere reflectă dualitatea care persistă în societatea moldoveană în legătură cu vectorul extern pe care republica ar trebui să-l urmeze, comentează jurnaliştii moldoveni.

În cazul înlăturării actualei guvernări, tabăra proeuropeană întrevede în alegerile anticipate posibilitatea lansării unei alternative politice proeuropene capabile să ducă înainte agenda europeană.

În schimb, tandemul Usatîi-Dodon vrea să valorifice spiritul protestatar existent în societate pentru a obţine majoritatea în parlament şi a întrerupe procesul de integrare europeană, comentează IPN. Cei doi sunt avantajaţi de faptul că socialiştii reprezintă principala forţă de opoziţie din parlamentul moldovean.

Situaţia Platformei ‘DA’ este complicată de faptul că nu a reuşit să genereze, până acum, o forţă politică care să fie asociată de către susţinătorii săi cu o opţiune politică proeuropeană competitivă şi credibilă, potrivit IPN.