PSD va câştiga alegerile, iar creşterea salariilor şi reducerea TVA s-ar putea amâna – raport Unicredit

Adaugă-ne ca sursă preferată

‘Partidul Social Democrat (PSD), cel mai probabil, va câştiga alegerile parlamentare programate pentru data de 11 decembrie, în timp ce Partidul Naţional Liberal (PNL) ar putea fi al doilea clasat. Mai multe partide mici se află în prezent în apropierea pragului de 5%, printre acestea numărându-se UDMR, ALDE şi Partidul Mişcarea Populară (PMP) al fostului preşedinte Traian Băsescu. Rezultatul cel mai probabil este un guvern PSD – ALDE, care ar putea include PMP şi/sau UDMR’, se arată în document.

Potrivit acestuia, pentru formarea unei coaliţii între PSD şi PNL există o probabilitate mai mică, iar în plus aceasta ar necesita ca aceste două partide să obţină un procentaj similar de voturi şi ca un număr ridicat de partide mici să intre în Parlament.

‘Cel mai puţin probabil în acest moment este un Guvern condus de PNL, care, în prezent, este în urma PSD în sondaje cu 5-10 p.p. Indiferent de coaliţia care va conduce România din decembrie, politicile Guvernului vor fi constrânse de angajamentele fiscale din anii anteriori. Luând în calcul încetinirea creşterii economice şi reducerea spaţiului fiscal (de măsurile de tăiere a taxelor şi creşterile salariale), noul Guvern va trebui să înăsprească politica fiscală până la finalul anului 2017 pentru a menţine deficitul bugetar sub nivelul de 3% din PIB. Acest prag nu ar trebui să fie depăşit: cea mai mare parte a deficitului bugetar este înregistrată în ultimul trimestru al fiecărui an, astfel încât Guvernul va şti exact cât de mult poate cheltui pentru a se încadra în ţinta bugetară’, menţionează sursa citată.

În aceste condiţii, spune UniCredit, unele dintre promisiunile din trecut ar putea fi amânate, cum ar fi creşterea de salarii în sistemul public sau reducerea cotei TVA cu 1 p.p., la 19%, în ianuarie 2017.

‘Investiţiile publice vor fi probabil cel mai afectate de înăsprirea fiscală. Actualul Guvern a finalizat cadrul de absorbţie a fondurilor UE până în 2020, dar aceasta nu este o garanţie pentru performanţa viitoare. Cofinanţarea fondurilor UE de către stat şi cheltuielile de infrastructură ar putea fi înlocuite de alte tipuri de cheltuieli publice, aşa cum s-a întâmplat în 2012 – 2015. În aceste condiţii, principalul risc fiscal nu este un deficit bugetar în creştere, ci o creştere economică mai lentă’, mai arată banca.