Protestatarii pro-UE din Georgia, în fața Parlamentului georgian pentru a 12-a noapte consecutivă

Arborând drapele europene, manifestanţii suflau în trompete şi afişau bannere cu sloganuri antiguvernamentale.

Tunuri cu apă, utilizate în nopţile de proteste precedente pentru a-i respinge pe manifestanţi, au fost staţionate în Piaţa Libertăţii, la circa 500 de metri de Parlament.

Această fostă republică din Caucaz este în criză politică după alegerile legislative din 26 octombrie, câştigate de partidul puterii Visul Georgian, însă denunţate de opoziţia prooccidentală ca fiind fraudate.

Decizia din 28 noiembrie a guvernului georgian de a amâna până în 2028 problema aderării la Uniunea Europeană a generat un val de manifestaţii proeuropene la Tbilisi şi în alte oraşe.

Aceste manifestaţii au fost majoritatea dispersate de poliţie cu gaze lacrimogene şi tunuri cu apă, în timp ce sute de manifestanţi au aruncat cu focuri de artificii şi pietre asupra forţelor de ordine.

Potrivit Ministerului de Interne georgian, 402 de manifestanţi au fost arestaţi de la începutul manifestaţiilor, majoritatea pentru nesupunere sau vandalism, însă peste 30 pentru infracţiuni precum organizarea de violenţe.

Numeroase violenţe ale poliţiștilor împotriva manifestanţilor şi jurnaliştilor au fost documentate de ONG-uri şi opoziţie, violenţe denunţate şi de partenerii occidentali ai Georgiei.

În pofida deciziei sale de amânare, guvernul georgian susţine că doreşte în continuare integrarea în UE la orizontul lui 2030 şi îi acuză pe manifestanţi că vizează o revoluţie şi că sunt finanţaţi din străinătate.

Puterea de la Tbilisi şi-a înăsprit în ultimele zile retorica faţă de mişcare, premierul Irakli Kobahidze promiţând că va „eradica opoziţia”, pe care o califică drept liberalo-fascistă.

Poliţia a percheziţionat mai multe birouri ale partidelor de opoziţie şi a arestat cel puţin trei lideri ai mişcării, printre care şeful partidului Ahali, Nika Gvaramia, bătut şi condamnat la 12 zile de închisoare.