Putin ar dori un acord de pace care să-i dea drept de veto asupra politicii Ucrainei (analiză)

Într-un asemenea scenariu, pentru a-şi atinge scopul Putin ar fi dispus să continue războiul de uzură până în noiembrie, după alegerea noului parlament ucrainean şi când ar putea pune presiune pe Europa printr-un şantaj cu tăierea gazelor tocmai la începutul iernii.

Liderul de la Kremlin a propus miercuri un plan în şapte puncte, despre care spune că ar trebui să fie baza soluţionării conflictului ucrainean şi care prevede în primul rând o încetare a focului, dar premierul ucrainean Arseni Iaţeniuk l-a acuzat imediat că prin acest plan urmăreşte de fapt să câştige timp pentru a evita noi sancţiuni din partea Occidentului.

‘Obiectivul lui Putin este să pună Ucraina în genunchi’, afirmă Stanislav Belkovski, consilier la Kremlin în primul mandat al lui Putin. ‘El vrea o structură federală pentru a plasa o parte din Ucraina sub controlul informal al Moscovei şi pentru a-i bloca aderarea la NATO’.

Vineri se vor desfăşura la Minsk negocieri între separatişti şi grupul de contact pentru Ucraina. Dar adjunctul şefului comisiei pentru apărare din Duma de Stat a Rusiei, Frantz Klinţevici, consideră că orice acord de pace acceptat de Rusia va include în mod necesar împărţirea de facto a Ucrainei, întrucât după toată vărsarea de sânge de până acum nu există altă opţiune, altfel insurgenţii vor lupta până la capăt.

În plus, contraofensiva de succes lansată de rebeli, sprijiniţi acum direct de trupele ruse, arată că aceştia au capacitatea militară de a prelua complet sub control regiunile separatiste Doneţk şi Lugansk şi să creeze mai departe joncţiunea terestră cu Crimeea.

‘Forţele ucrainene sunt în mod evident copleşite de agresorii ruşi’, notează John Herbst, ambasador al SUA în Ucraina între 2003 şi 2006 şi în prezent director al Dinu Patriciu Eurasia Center, filiala din România a organizaţiei Atlantic Council. Dacă Ucraina nu va primi ajutor militar, trupele ruse vor putea avansa şi mai mult, avertizează acesta.

În prezent, ‘Occidentul se teme de un război major şi Putin speculează acest lucru’, remarcă Belkovski, amintind de avertismentul adresat de Putin lui Jose Manuel Barroso că armata rusă poate ajunge în două săptămâni la Kiev. ‘Scopul este să sperie statele occidentale şi Ucraina, făcându-le să creadă că poate să cucerească Kievul şi să schimbe harta Europei dacă nu obţine ce-şi doreşte’, explică fostul consilier al Kremlinului.

Indiferent că este sau nu vorba despre o simplă stratagemă, ea dă totuşi rezultate, remarcă Dmitri Trenin, şeful centrului Carnegie Moscova. ‘O încetare a focului va fi o victorie importantă pentru Rusia (…) ce-i va permite să negocieze de pe poziţii de forţă’, apreciază acesta, estimând că obiectivul final al lui Putin este să facă din Ucraina un stat tampon între Rusia şi Occident.

Cum sancţiunile occidentale nu au reuşit să-l determine pe Putin să-şi schimbe atitudinea, iar UE şi NATO au exclus orice intervenţie militară şi în plus nici nu au răspuns deocamdată favorabil solicitărilor Kievului de a-i furniza armament, liderul de la Kremlin simte acum că are ‘mână liberă’ în Ucraina.

În aceste condiţii, guvernul ucrainean nu va avea altă opţiune decât să-şi recunoască înfrângerea cât mai repede, întrucât cu cât va trece mai mult timp cu atât va pierde mai mult teren pe plan militar şi condiţiile ruşilor vor deveni mai drastice, conchide Aleksei Arbatov, fost adjunct al şefului Comisiei de Apărare din Duma de Stat.