Putin spune că intenţionează să lucreze cu FMI pentru sprijinirea Ucrainei

De asemenea, liderul de la Kremlin a mai spus că Occidentul a fost cel care a cerut Rusiei să amâne eliberarea de noi tranşe din programul de împrumut în valoare de 15 miliarde de dolari promis Kievului în luna decembrie.

La finele anului trecut preşedintele ucrainean de atunci Viktor Ianukovici a refuzat să semneze un acord de liber schimb cu Uniunea Europeană optând pentru legături mai strânse cu Rusia. În schimb, Moscova a acordat Kievului un împrumut de 15 miliarde de dolari, precum şi o reducere cu 30% a preţului gazelor naturale livrate. Ulterior Rusia a cumpărat o primă tranşă de obligaţiuni guvernamentale ucrainene în valoare de trei miliarde de dolari la o dobândă de 5% însă eliberarea unei noi tranşe de două miliarde de dolari din programul convenit cu Ucraina a fost amânată după ce protestele din Kiev au condus de la înlăturarea de la putere a lui Viktor Ianukovici.

‘În principiu, am fi gata să considerăm noi paşi, să eliberăm noi tranşe…însă partenerii noştrii occidentali ne cer să nu facem acest lucru’, a spus Putin în primele sale declaraţii publice pe tema Ucraina din ultimele zile. ‘Ne cer să lucrăm împreună în cadrul FMI pentru a convinge Guvernul ucrainean, autorităţile ucrainene să deruleze reformele necesare pentru relansarea economie. Intenţionăm să continuăm să lucrăm prin acest canal’ a spus Putin.

O echipă de experţi de la Fondul Monetar Internaţional a început marţi o vizită de lucru în Ucraina pentru a evalua situaţia economică şi a demara negocierile pentru un nou program de asistenţă financiară.

Noul Guvern interimar de la Kiev a anunţat că Ucraina vrea să obţină de la FMI fonduri în valoare de 15 miliarde de dolari pentru a evita intrarea în incapacitate de plată iar ministrul ucrainean de Finanţe, Oleksander Shlapak, a estimat că, în cel mai optimist scenariu, Ucraina va primi bani de la FMI abia în luna aprilie.

Ultimul acord stand-by cu FMI al Ucrainei, în valoare de 15 miliarde de dolari, a fost îngheţat în 2011 în urma refuzului Kievului de a pune capăt subvenţiilor şi a majora preţurile la gaze şi încălzire pentru consumatorii casnici. Cu ocazia ultimei sale vizite la Kiev, care a avut loc la finele anului trecut, o misiune a FMI a cerut din nou Ucrainei să majoreze preţurile la energie şi să introducă un curs de schimb flexibil pentru hrivna.