Qatarul va prelua o participaţie la Rosneft, după ce acordul cu chinezii de la CEFC a eşuat

Tranzacţia va consolida legăturile dintre Moscova şi Doha într-un moment în care Qatarul se confruntă cu un boicot impus de statele vecine din Golful Persic.

Iniţial, fondul suveran de investiţii din Qatar (QIA) a preluat o participaţie de 19,5% la Rosneft împreună cu traderul elveţian Glencore pentru 10,2 miliarde euro (12,2 miliarde dolari) cu prilejul privatizării parţiale a companiei ruseşti în 2016. Însă anul trecut consorţiul format de QIA şi Glencore a decis să cedeze 14,16% din acţiunile Rosneft pe care le deţinea către compania chineză CEFC China Energy pentru 9,1 miliarde dolari, o tranzacţie care urma să consolideze parteneriatul energetic dintre Moscova şi Beijing, cel mai mare exportator mondial de energie şi cel mai mare consumator mondial de energie. Însă această tranzacţie nu s-a finalizat în condiţiile în care la începutul acestui an preşedintele CEFC China Energy, Ye Jianming, a fost investigat de autorităţile chineze pentru presupuse infracţiuni economice.

Traderul elveţian Glencore a precizat vineri că parteneriatul său cu QIA destinat vânzării participaţiei la Rosneft a fost dizolvat iar Qatarul şi Glencore vor deţine în mod direct participaţii la Rosneft. În consecinţă, QIA va controla o participaţie de 18,93% din acţiunile Rosneft iar Glencore va deţine un pachet de aproximativ 0,57% din acţiunile companiei ruseşti.

„Achiziţia de către China a unei participaţii la Rosneft s-a încheiat cu un fiasco. Pivotarea Rusiei spre Est pare mai mult ca o pivotare spre Orientul Mijlociu iar Qatarul a sărit în ajutor” a declarat Christian Boermel, analist la firma de consultanţă Wood Mackenzie.

Rosenft a fost afectată de sancţiunile americane impuse Rusiei pentru anexarea peninsulei Crimeea. Însă investiţia făcută de QIA la Rosneft ar putea fi una profitabilă pe termen lung în condiţiile în care acţiunile companiei ruseşti sunt evaluate la 65 miliarde de dolari chiar dacă Rosenft produce mai mult petrol decât grupul petrolier american ExxonMobil, care este evaluat la 324 miliarde dolari.

În doar câţiva ani, CEFC s-a transformat dintr-un trader petrolier de nişă din oraşul natal al lui Ye Jianming (provincia chineză Fujian, din sud-estul Chinei) într-un conglomerat cu activităţi în domeniul energiei şi finanţelor. În septembrie, când a fost anunţat acordul cu Rosneft, CEFC susţinea că este cea mai mai mare companie privată de petrol şi gaze din China, având aproape 50.000 de angajaţi şi venituri de peste 40 de miliarde de dolari. În prezent însă CEFC a început să-şi vândă activele şi totodată nu a reuşit să îşi plătească angajaţii în ultimele două luni, pe măsură ce creditorii se grăbesc să îşi recupereze datoriile pe fondul investigaţiei demarate de autorităţile de la Beijing.

În 2017, CEFC a primit acordul din partea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării şi confirmarea Consiliului Concurenţei pentru finalizarea tranzacţiei de preluare a pachetului majoritar de acţiuni al KMG International.

Finalizarea tranzacţiei prin care CEFC China Energy va prelua un pachet de 51% din acţiunile companiei petroliere române KMG International NV a fost amânată pentru sfârşitul lunii iunie, a informat în martie grupul petrolier kazah KazMunayGas (KMG). Deţinută integral de compania petrolieră KazMunayGas din Kazahstan, KazMunayGas International este prezent în 11 ţări şi deţine rafinăriile Petromidia Navodari (cea mai mare unitate de profil din România) şi Vega Ploieşti (cea mai veche rafinărie în funcţiune), dar şi reţele de distribuţie de carburanţi (Rompetrol) în România, Bulgaria, Moldova, Georgia, Franţa şi Spania.

Sursa: AGERPRES