Racordarea „gratuită” la reţeaua de gaze prezintă dezavantaje şi riscuri pentru consumatori – Asociaţia Energia Inteligentă

Racordarea "gratuită" la reţeaua de gaze prezintă dezavantaje şi riscuri pentru consumatori, întrucât ignoră principiul eficienţei economice iar costurile vor fi plătite tot de consumatori, prin tarifele de distribuţie, potrivit unei analize realizate de Asociaţia Energia Inteligentă (AEI).
Economica.net - mie, 04 nov. 2020, 08:22
Racordarea

Analiza privind Politicile de creştere a gradului de conectivitate la resursele de gaze naturale pentru sectorul rezidenţial, realizată de AEI în octombrie 2020, evidenţiază câteva dintre cele mai importante implicaţii şi beneficii pe care le-ar putea genera continuarea punerii în practică a strategiei enunţate şi îşi propune să ofere o serie de recomandări în materie de politici şi reglementări, de natură a conduce la valorificarea inteligentă a gazelor naturale pe piaţa românească.

Pe lângă avantaje precum creşterea gradului de confort al populaţiei şi stabilirea premiselor unei amprente de carbon diminuate prin substituirea utilizării biomasei cu gaze naturale, în special în zonele rurale, „racordarea gratuită” la reţeaua de distribuţie a gazelor naturale prezintă o serie de dezavantaje şi, mai mult, chiar riscuri.

Socializarea costurilor cu racordarea noilor consumatori la reţeaua de gaze naturale prin tariful de distribuţie, încălcarea principiului eficienţei economice stipulat în Legea 123/2012, generarea premiselor pentru creşterea bazinului de clienţi vulnerabili şi costuri suplimentare suportate de client în factura energetică sunt câteva dintre dezavantajele acestei iniţiative.

„Există o premisă falsă că procesul de racordare la reţeaua de distribuţie a gazelor naturale este gratuit deoarece costurile asociate cu acest proces vor fi disipate în factura tuturor clienţilor din reţeaua de distribuţie respectivă, prin majorarea tarifului de distribuţie al gazelor naturale. În plus, este posibil ca mulţi clienţi casnici, furaţi de „mirajul” racordării gratuite să solicite acest lucru, însă racordarea cu titlu gratuit a clienţilor casnici nu este însoţită însă şi de asumarea unei obligaţii din partea acestora şi pentru a consuma gaze. Această situaţie va genera costuri adiţionale pentru clientul final, întrucât rentabilitatea unei reţele de distribuţie scade invers proporţional cu volumele care nu sunt vehiculate prin conductele sale”, spun autorii studiului.

Un alt efect negativ al racordării gratuite la reţeaua de gaze poate fi creşterea numărului consumatorilor vulnerabili. Calitatea de vulnerabil presupune, apriori, faptul că beneficiază deja de o formă de alimentare cu energie, dar nu poate, din considerente eminamente materiale, să suporte costurile cu factura energetică. Un proces intensiv de racordare cu titlu gratuit a clienţilor doritori nu vine în sprijinul clienţilor vulnerabili, ci dimpotrivă, creează premisele majorării acestei categorii de clienţi la nivel naţional prin majorarea tarifului de distribuţie al gazelor naturale, explicată mai sus.

Tratamentul discriminatoriu între consumatorii casnici deja racordaţi la sistemul de distribuţie al gazelor naturale şi cei care doresc să se racordeze cu titlu gratuit poate fi o altă problemă a racordării gratuite a noilor consumatori. Să luam în considerare situaţia paradoxală în care o conductă de distribuţie realizată integral pe banii unui consumator, anterior intrării în vigoare prevederilor noului ordin ANRE, va fi utilizată gratuit de noul consumator. Vechiul consumator se va regăsi în ipostaza de a achita parţial (prin tarif) şi costurile cu racordarea utilizată de noii clienţi racordaţi.

Potrivit AEI, este necesară luarea în calcul a posibilităţii reducerii gradului de siguranţă a sistemelor de gaze. Presiunea exercitată pe bugetul operatorilor de distribuţie sau/ şi a operatorului de transport ar putea induce sincope în administrarea eficientă a infrastructurii gestionate pe fondul necesităţii de a gestiona simultan solicitările pentru realizarea de extinderi de reţea/ branşamente noi şi operaţiunile de mentenanţă, respectiv de reparaţii capitale. Creşterea rapidă a numărului de consumatori care utilizează gazele naturale în scop de încălzire aduce sistemele actuale de transport şi distribuţie în pragul de sistare a livrării gazelor la vârfuri de consum, periclitând alimentarea cu gaze a tuturor consumatorilor.

„Mai mult, „racordarea gratuită” ar putea genera pe termen lung o serie de riscuri precum epuizarea resurselor autohtone de gaze naturale înainte de expirarea duratei normate de viaţă a infrastructurii de distribuţie, cu riscul dependenţei de importurile de gaze, diminuarea siguranţei în exploatarea reţelelor de gaze existente ca urmare a partajării resurselor operatorilor de distribuţie sau/ şi a operatorului de transport între activităţi de mentenanţă, reparaţii capitale şi racordarea noilor consumatori, realizarea unor investiţii ce nu prezintă valoare adăugată pentru consumatorul final din România şi lipsa corelării cu strategia Comisiei Europene privind dezvoltarea reţelelor de H2″, spun experţii asociaţiei.

Potrivit acestora, premisa obligatorie privind dezvoltarea infrastructurii de gaze naturale din România este recalibrarea/ reconsiderarea strategiei de dezvoltare a infrastructurii de gaze naturale din România, astfel încât noile investiţii să fie corelate cu un beneficiu real al populaţiei din România, o durată de viaţă suficient de bine calculată care să permită o exploatare eficientă a lor, iar gradul de utilizare să fie maximal şi obiectivul atingerii neutralităţii climatice până în anul 2050.

Recomandările Asociaţiei Energia Inteligentă pentru politicile energetice ale României în perspectiva 2050 sunt: o strategie intensivă de racordare a sectorului rezidenţial ar trebui să fie pusă în aplicare doar în zonele în care nu există alternativă energetică dovedită rentabilă din punct de vedere economic; valorificarea superioară a gazelor naturale prin corelarea politicii curente de dezvoltare a reţelei de transport şi distribuţie cu o strategie de relansare a industriei care utilizează acest tip de resursă ca materie primă (în special industria chimică şi petrochimică); dezvoltarea unor capacităţi de producţie a energiei electrice pe bază de gaze naturale, în regim de cogenerare şi trigenerare.

Este necesară implicarea statului în dezvoltarea unor proiecte de tip „green field” în sectorul chimic şi/sau petrochimic; asigurarea unui cadru legal şi fiscal favorabil dezvoltării acestui tip de industrie în România, asigurând astfel premisele utilizării inteligente a gazelor naturale; regândirea investiţiilor care vizează infrastructura de gaze naturale, astfel încât noile obiective investiţionale să poată fi utilizate şi pentru transportul hidrogenului.

„Analiza Politicii de creştere a gradului de conectivitate la resursele de gaze naturale pentru sectorul rezidenţial” a fost elaborată de Dumitru Chisăliţă, fondator şi preşedinte al Asociaţiei Energia Inteligentă, cu o experienţă profesională de peste 26 ani în sectorul energiei, al gazelor naturale şi eficienţei energetice, şi de Georgian-Florentin Albu, specialist în politici publice şi strategie în sectorul gazelor naturale, cu o experienţă acumulată de 8 ani de zile în sectorul public şi privat, membru al Asociaţiei Energia Inteligentă.

„Analiza Politicii de creştere a gradului de conectivitate la resursele de gaze naturale pentru sectorul rezidenţial” va fi prezentată în premieră la evenimentul online Forumul Gazelor Naturale organizat de Financial Intelligence împreună cu Asociaţia Energia Inteligentă joi, 5 noiembrie 2020.

Studiul a fost înaintat totodată autorităţilor statului din domeniul energiei, instituţiilor şi organizaţiilor de profil: Administraţia Prezidenţială, Prim-Ministrul României, Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, Comisiei economice, industrii şi servicii din Senat şi Camera Deputaţilor, ANRE, ANRM, Consiliului Concurenţei, ANPC, partidelor politice, ACUE, AFFER, FPPG, Confederaţia Patronală Concordia.

Te-ar mai putea interesa și
Sergiu Manea (BCR): Dacă reuşim să absorbim banii din Politica de Coexiune și NextGenerationEU am adăuga la PIB peste 2%
Sergiu Manea (BCR): Dacă reuşim să absorbim banii din Politica de Coexiune și NextGenerationEU am adăuga la PIB peste 2%
România şi-ar majora potenţialul de creştere economică la 5 - 5,5% dacă ar absorbi banii din Politica de Coeziune şi Fondurile NextGenerationEU, de la 3,5% în prezent, a afirmat, miercuri,......
Boloș, la întâlnirea cu reprezentanții Băncii Mondiale: Ne menţinem angajamentul să promovăm stabilitatea macroeconomică și vom continua reformele
Boloș, la întâlnirea cu reprezentanții Băncii Mondiale: Ne menţinem angajamentul să promovăm stabilitatea macroeconomică ...
România va menţine echilibrul macroeconomic şi angajamentul ferm de a continua reformele asumate prin Planul Naţional ...
Turkish Airlines, aproape de un acord cu Rolls-Royce și Airbus pentru producția de componente – surse Bloomberg
Turkish Airlines, aproape de un acord cu Rolls-Royce și Airbus pentru producția de componente – surse Bloomberg
Compania Turkish Airlines ar urma să semneze un acord cu Rolls-Royce Holdings Plc şi Airbus SE pentru producţia internă ...
TikTok a actualizat regulile comunității și a introdus noi funcții pentru crearea și distribuirea în siguranță de conținut
TikTok a actualizat regulile comunității și a introdus noi funcții pentru crearea și distribuirea în siguranță de ...
TikTok anunțat astăzi că a actualizarea regulilor comunității pentru a oferi și mai multe informații privind normele ...