1EUR = 4.7667 RON | Bucureşti 18 º

News

ANALIZĂ ECONOMICA Sănătatea românilor: bolile care ne omoară. Traiul prost şi alegerile greşite ne mănâncă anii

Bolile circulatorii, cancerele, bolile aparatului digestiv, respirator, bolile hepatice şi diabetul sunt cele mai frecvente cauze de deces în România. Statisticile arată că trăim mai mult, dar mai prost. Rata mortalităţii pentru formele principale de cancer (bronho-pulmonar, colorectal) este mai mare la noi decât în UE. Avem cel mai ridicat consum de alcool din Europa şi ocupăm locul doi în Europa la incidenţa infecţiei cu virusurile hepatitice B şi C.

ECONOMICA.NET vă prezintă radiografia stării de sănătate a românilor, aşa cum este prezentată în Strategia Naţională de Sănătate pentru următorii cinci ani. 

Unde suntem acum

Mortalitatea generală s-a menţinut la valori în platou în ultimii ani, valoarea din 2011 - egală celei înregistrate în 2009 (12 decese ‰ locuitori) şi cu circa 25% peste media UE27.

Mortalitatea înregistrează valori mai ridicate în rural (14,2‰) decât în mediul urban(9,8‰), din cauza îmbătrânirii mai accentuate a populaţiei din mediul rural.

Cele mai frecvente cauze de deces

Mortalitatea generală este dominată de bolile circulatorii şi de neoplasme (8 din 10 decese sunt cauzate de boli circulatorii şi neoplasme).
Următoarele cauze de deces în ordinea frecvenţei sunt bolile aparatului digestiv, respirator, bolile hepatice şi diabetul zaharat. 

Mortalitatea standardizată pentru primele patru cauze de deces a înregistrat o ameliorare în perioada 2006-2010.
A crescut însă substanţial mortalitatea prin boli cronice ale ficatului şi ciroze, cu precizarea că mortalitatea prin ciroză este predominantă – dar şi decesele cauzate de consumul de alcool, în general.

Trăim mai mult, dar mai prost

Speranţa de viaţă sănătoasă la naştere în România rămâne inferioară celei din statele membre UE27 (57,1 la noi, respectiv 62,2 ani în UE).
Anchetele UE - Statistics on Income and living Conditions arată că, deşi speranţa de viaţă la naştere a crescut, speranţa de viață sănătoasă a scăzut în România, în timp ce în statele UE25 a crescut!

Speranţa de viaţă sănătoasă la românii care au 65 de ani a scăzut între anii 2007-2010 mai mult la femei decât la bărbaţi.
Concret, speranţa de viaţă sănătoasă la vârsta de 65 de ani a scăzut la femei de la 7,8 ani, în medie, la 5 ani, în vreme ce la bărbaţi a scăzut de la 7,7 ani, în medie, la 5,9 ani.

După 65 de ani, româncele trăiesc circa 5 ani fără afecţiuni care pot determina limitarea activităţii, încă 7,5 ani cu limitare moderată şi încă 4,8 ani cu limitarea severă a activităţii.
Bărbaţii de 65 de ani petrec, în medie, 5,9 ani fără afecţiuni care conduc la limitarea activităţii, 5,6 ani - cu limitare moderată, respectiv 2,5 ani de viaţă - cu limitare severă a activităţii.

Cele mai multe decese după vârsta de 65 de ani sunt cauzate, la ambele sexe, de boala cardiacă ischemică, de accidentul vascular cerebral şi de ciroză hepatică, în această succesiune.

Cancerul la sân şi cel de col uterin la femei, şi cancerul bronhopulmonar la bărbaţi constituie malignităţile cu cel mai mare impact asupra mortalităţii românilor care au peste 65 de ani.

Mod de viaţă: Alegerile cotidiene greşite, făcute cu bună ştiinţă, ne omoară lent dar sigur

Fumatul, consumul excesiv de alcool, sedentarismul, consumul excesiv de sare, grăsimi saturate şi de carne roşie, supraponderalitate, obezitatea şi hipertensiunea arterială contribuie semnificativ la îmbolnăvirea românilor. Iată punctual cum.

Fumatul

Ponderea adulţilor fumători în România este de circa 30% şi a foştilor fumători de 20%. La nivel naţional avem un risc mediu în privinţa riscurilor asociate consumului de tutun, comparativ cu alte ţări europene, se arată în Strategia Naţională de Sănătate.
Circa 4 din 10 elevi susţin că au fumat cel puţin o dată în viaţă, iar ponderea tinerilor care au fumat creşte odată cu vârsta (31% dintre tinerii de 13 ani spun că au fumat măcar o dată, 55 % dintre tinerii de 15 ani afirmă că au fumat), potrivit aceluiaşi document.
Mai mult, 5 din 10 elevi care nu au fumat niciodată (47%) şi 8 din 10 elevi fumători (77%) sunt expuşi la fumat pasiv, arată statisticile OECD - Health at a Glance, Europe 2012.

Consumul de alcool, estimat în rândul adulţilor români este cel mai ridicat din Europa, cu 30% peste media europeană, potrivit studiului Alcohol in the European Union Consumption, harm and policy approaches, WHO & EC, 2012, realizat de Anderson P.
16,4% dintre bărbaţi consumă alcool în exces, de cinci ori mai mult decât femeile. Consumul de alcool este mai mare la bărbaţii din rural decât la cei din urban, conform rezultatelor Programului Naţional de Evaluare a Stării de Sănătate a Populaţiei, derulat în perioada 2007-2008 (PNESS).
6% dintre copiii de 15-18 ani declară ca au consumat alcool în ultima lună, în vreme ce 47% dintre băieţii de 15 ani au consumat măcar o dată alcool, potrivit măsurătorilor OECD, Health at a Glance Europe 2010.

Sedentarismul - încurajat şi valorizat încă din şcoală

Circa 1 din 10 elevi nu participă la orele de educaţie fizică din şcoală şi mai puţin de 1 din 10 elevi participă la activităţi sportive în afara orelor de educaţie fizică, potrivit Raportului Naţional de Sănătate al Copiilor şi Tinerilor din Romania din 2011.
Pe măsura înaintării în vârstă, adolescenţii adoptă în proporţie tot mai mare un stil de viaţă sedentar, arată studiul Social determinants of health and well-being among young people: Health Behaviour in School-Aged Children (HBSC) study, 2009/2010.

Excesele alimentare care ne ruinează sănătatea

53% dintre români consumă în exces sare, 32% dintre ei consumă în exces grăsimi saturate şi 27% dintre români mănâncă în exces carne roşie, au arătat rezultatele PNESS.

Supraponderalitatea şi obezitatea

Prevalenţa obezităţii la adulţi este relativ mică în România (~8%) şi deocamdată cea mai mică din UE27, de peste trei ori sub maximele europene, arată măsurătorile Eurostat, Overweight and obesity - BMI statistics din noiembrie 2011.
54% dintre românii evaluaţi de către medicul de familie erau supraponderali iar 5% aveau obezitate severă, în 2007. Greutatea în exces este mai frecvent întâlnită la băieţii români (20% erau supraponderali şi obezi) iar tendinţa generală indică înrăutăţirea situaţiei, arată rezultatele PNESS 2007-2008.
Totuşi, rata de creştere a obezităţii la copii în România este una dintre cele mai înalte din Europe (5% în opt ani), se arată în Stategia Naţională de Sănătate.

Notă: PNESS este acronimul pentru Programul Naţional de Evaluare a Stării de Sănătate a Populaţiei, din 2007-2008.

Hipertensiunea arterială (HTA)

Prevalența hipertensiunii arteriale la adulţii români este de circa 40%, arată studiile SEPHAR I şi II.
Grupul populaţional cu cel mai înalt risc de HTA sunt femeile de vârsta medie, din mediul urban, rezidente în regiunea Sud, absolvente de liceu, cu venituri mici, nefumătoare şi sedentare, arată studiul citat anterior.

Radiografia afecţiunilor invalidante care ne omoară: cât de răspândite sunt şi cum le controlăm

Bolile cardiovasculare, cancererele, diabetul zaharat, bolile endocrine

Rata standardizată de mortalitate prin boli cronice este de circa două ori mai mare în România decât în UE27, potrivit măsurătorilor Eurostat.
O explicaţie plauzibilă pentru excesul de mortalitate prin boli cardiovasculare, observat în România este lipsa evaluării riscurilor şi a depistării în faze precoce a patologilor cardiovasculare, precum şi controlul terapeutic inadecvat, se argumentează în Strategia Naţională de Sănătate. 
Doar 3 din 7 adulţi hipertensivi erau conştienţi că aveau această problemă de sănătate, arată rezultatele Programului Naţional de Evaluare a Stării de Sănătate.

Cancerele
Rata mortalităţii standardizate pentru formele principale de cancer (bronho-pulmonar, colo-rectal) este mai mare în România decât în statele membre ale UE, cu excepţia cancerului de sân la femei.
România perfomează execrabil în domeniul prevenţiei, inclusiv în depistarea precoce a cancerului de col uterin.
Vor trece câţiva ani până când programul naţional de screening pentru cancerul de col uterin va avea impact asupra motalităţii darorate acestei afecţiuni. 
Mai mult, este imperativă depistare precoce prin screening populaţional a celorlalte două forme frecvente de cancer (sân şi colo-rectal), conform recomandărilor europene. 

Cancerul hepatic
Incidenţa cancerului hepatic în populaţia României este mare, din cauza prevalenţei mari a comportamentelor cu risc crescut (fumat, consum de alcool) şi a circulaţiei înalte a virusurilor B şi C.
Incidenţa cancerului hepatic la bărbaţi români este a treia cea mai mare din Europa, potrivit statisticilor The European Centre for Disease Prevention and Control (ECDC).

Diabetul zaharat
Diabetul zaharat este o afecţiune invalidantă, mare consumatoare de resurse şi mai ales foarte răspândită în România (circa 1,5 milioane pacienţi diabetici, dintre care peste 100.000 - insulinodependenţi), potrivit International Diabetes Federation - IDF Diabetes Atlas Update 2012.
România se situează pe locul nouă în Europa, după numărul de pacienţi diabetici. Prevalenţa bolii la adulţi este peste media europeană (~9,3% în România faţă de 8,4% în UE), se arată în Strategia Naţională de Sănătate.

Bolile endocrine
Din categoria bolilor endocrine, sunt de menţionat ca prioritate de sănătate publică tulburările prin deficit de iod, mai ales în anumite regiuni endemice; notabilă este şi povara relativ mare a bolii prin osteoporoză, potrivit aceluiaşi document.

Bolile psihice

Frecvenţa cazurilor de suicid la tinerii români de 15-19 ani este cu circa 50% peste media europeană.
Mai mult, frecvenţa cazurilor de suicid la tinerii de 15-19 ani este cu 21% mai mare decât la adulţii români în vârstă de 50-54 de ani (dar nu şi la persoanele de 85+ ani), se arată în Strategia Naţională de Sănătate.

Bolile transmisibile - tuberculoză, hepatită B, C, HIV/SIDA, boli cu transmitere sexuală

Boli evitabile prin vaccinare

În ultimii ani se observă scăderea acoperirii vaccinale cu vaccinurile cuprinse în calendarul 18 naţional de vaccinare, simultan cu apariţia unui număr mare de cazuri de boli prevenibile prin vaccinare, arată statisticile World Health Organization - European Health for All Database.

Refuzul explicit al părinţilor de vaccinare a copiilor şi indiferenţa la vaccinare a unor părinţi - care persistă în anumite categorii de populaţie - sunt practici tot mai extinse în România.

Plecarea la muncă în străinătate a unui număr tot mai mare de români îngreunează vaccinarea copiilor lor, conform vârstei.
Autorităţile atrag atenţia părinţilor plecaţi la muncă în străinătate că statele au profiluri epidemiologice diferite (scăzute şi ridicate pentru anumite boli transmisibile) şi practici diferite privind imunizările obligatorii, şi că unii dintre copiii reîntorşi în ţară, cu vaccinare incompletă (exemplu: BCG, vaccin antihepatită B) devin astfel mai vulnerabili la îmbolnăvire.

Tuberculoza

Incidenţa TBC în România este cea mare din UE27, atât pentru cazurile noi, cât şi pentru recidive, arată studiul Tracking parental attitudes on vaccination across European countries: The Vaccine Safety, Attitudes, Training and Communication Project, realizat de Stefanoff P et Co.
Începând din 2002, incidenţa tuberculozei a scăzut constant în România, până la 68,2 cazuri noi la suta de mii de persoane în 2011, dar povara prin TBC este încă foarte mare în România, potrivit măsurătorilor Institutului Naţional de Statistică.

Cele mai afectate grupuri populaţionale sunt românii din mediu rural, din regiunile sărace, bărbaţii şi romii.
Circa 15% dintre îmbolnăviri survin la copil, iar o treime dintre pacienţii diagnosticaţi cu TBC au între 15-34 ani.

Riscul de deces din cauza TBC este de circa şase ori mai mare la noi decât media europeană, potrivit mărurătorilor Eurostat.

O provocare importantă pentru sectorul de sănătate românesc se referă la ponderea destul mare a recidivelor şi povara prin formele multi-rezistente la tratament - TB MDR, 3% dintre cazurile noi şi 11% dintre cele prevalente – şi extrem de rezistente TB XDR, 10-12% dintre cazurile multi-rezistente, se arată în Propunerea pentru Strategia Naţională de Control a Tuberculozei în România 2013-2017.

Hepatita virală B sau C 

România deţinea locul doi în Europa în 2010, la incidenţa infecţiei cu virusurile hepatitice B (VHB) şi C (VHC), potrivit ECDC - Hepatitis B and C in the EU neighborhood: prevalence, burden of disease and screening policies.

Extrem de importantă este prevalenţa ascunsă a infecţiei virale de care depinde de fapt riscul de infectare şi îmbolnăvire a celor sănătoşi, atrag atenţia autorii Strategiei Naţionale de Sănătate.

Studiile de prevalenţă disponibile arată că România este o ţară cu risc înalt pentru infecţia VHB şi VHC (a doua cea mai mare prevalenţă din UE pentru pentru VHB şi cea mai mare prevalentă pentru VHC).
Povara bolii în populaţie este amplificată de patologia secundară cronică severă, adică ciroza şi cancerul hepatic, se arată în Strategia Naţională de Sănătate.

Boli cu transmitere sexuală

Incidenţa sifilisului în ţara noastră rămâne de circa două ori mai mare decât media europeană. Cu toate acestea, incidenţa sifilisului în România se află în scădere marcată după anul 2002.
În ceea ce priveşte gonoreea şi infecţia cu Chlamydia, România are una dintre cele mai mici rate din EU27, cel mai probabil pe fondul subdiagnosticării şi subraportării, se arată în Strategia Naţională de Sănătate.

HIV/SIDA

România este una dintre puţinele ţări din Europa Centrală şi de Sud-Est cu un număr mare de persoane afectate de HIV/SIDA aflate în viaţă, potrivit ECDC - Surveillance Report HIV/AIDS surveillance in Europe, 2010.
La finele anului 2011, 10.903 persoane dintre cele 17.435 de cazuri HIV/SIDA înregistrate vreodată în România erau în viaţă.
Creşterea incidenţei HIV care a fost observată în ultimii ani a fost asociată creşterii de tip epidemic a transmiterii în rândul consumatorilor de droguri (de la 0.8% dintre cazurile noi în 2007, la 18.4% în 2011) pe fondul unor schimbări ale practicilor utilizatorilor de droguri, a numărului mic de centre în care se pot schimba seringile, dar şi pe fondul transmiterii pe cale homosexuală, potrivit studiului HIV/AIDS among injecting drug users in Romania Report of a recent outbreak and initial response policies, de Botescu A et. Co.
Totuşi, calea predominată de transmitere a HIV în Romania este cea heterosexuală (peste 60% din cazuri noi din 2011), se arată în Strategia Naţională de Sănătate.
În 2011 au fost înregistraţi 11 nou-născuţi infectaţi prin transmite verticală materno-fetală. Gradul de acoperire cu tratament antiretroviral (ARV) pentru reducerea riscul transmiterii materno-fetale la gravida seropozitivă este de circa 88%, potrivit UNAIDS, 2011.

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO