1EUR = 4.8698 RON | Bucureşti 18 º

News

Rădulescu: Camerele Agricole vor deveni funcţionale până în toamnă

Camerele Agricole ar putea deveni funcţionale până în toamna acestui an, dacă proiectul iniţiat de actualul comisar european Dacian Cioloş, încă din 2008, va primi undă verde în plenul Camerei Deputaţilor, a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, preşedintele Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice din Camera Deputaţilor, Adrian Rădulescu.

10 mai, 2012 | Agerpres

 Acesta a explicat care sunt noutăţile şi modificările aduse proiectului de lege, în condiţiile în care o primă variantă a proiectului a fost returnată Parlamentului de către preşedintele Traian Băsescu.

 În ce stadiu se află proiectul Camerelor Agricole, iniţiat încă din anul 2008 de comisarul european Dacian Cioloş? Când estimaţi că vom avea funcţionale aceste structuri în România?

Adrian Rădulescu: În sfârşit am reuşit, după o lungă perioadă de timp, să finalizăm proiectul Camerelor Agricole. Acesta a demarat în 2008, în mandatul lui Dacian Cioloş, actualul comisar european pe agricultură, deşi se vorbea despre aceste camere din 1992. Au fost deja trei-patru variante de legi, dar din păcate s-au ocupat oameni care au lucrat în agricultură, dar care au avut o altă viziune despre ceea ce ar trebui să facă Camerele Agricole, confundând rolul acestora cu asocierea agricultorilor.

Practic, agricultorii sunt beneficiarii a ceea ce trebuie să facă pentru ei Camerele Agricole. Camerele reprezintă o instituţie de utilitate publică non-profit, care trebuie să creeze sistemul de consultanţă agricolă naţională. În momentul de faţă am trimis varianta finală a proiectului la Ministerul Agriculturii, noului ministru, Daniel Constantin, de unde am primit deja o poziţie. Cel mai probabil, în această lună proiectul va intra în discuţii la Comisia de agricultură din Camera Deputaţilor şi pe urmă în plen. Sper ca până în toamnă se reuşim să le facem funcţionale, să avem deja organizate alegerile pentru Camera Agricolă Naţională şi camerele agricole judeţene.

Ce se va întâmpla cu Camerele Agricole, organizate deja în subordinea consiliilor judeţene, care au funcţionat doar pentru consultanţă agricolă?

Adrian Rădulescu: Acestea se vor dizolva şi nu vor fi absorbite de noua Cameră Agricolă pentru că vrem să discutăm pe criterii de competenţă. Cei de acolo trebuie să demonstreze prin examen că sunt capabili şi atunci cu siguranţă camera va avea nevoie de ei. Dacă sunt pe pile şi relaţii, fata lui tata sau amanta mea, de exemplu, cu siguranţă că nu vor avea loc aici. Poţi să o faci secretară, nu trebuie neapărat să o iei consultantă.

 Puteţi să ne oferiţi detalii despre alegerea conducerii şi a membrilor Camerei Agricole Naţionale şi a camerelor judeţene, în conformitate cu noul proiect?

Adrian Rădulescu: Prima etapă se referă la înfiinţarea instituţiei Camerelor Agricole. În primul proiect se alegeau cadrele de conducere ale Camerelor Agricole zonale, judeţene, regionale şi naţionale, dar fără ca instituţia să existe. Te trezeai că eşti preşedintele Camerei Agricole Argeş, de exemplu, ales prin alegeri democratice în 15 mai, dar erai preşedintele unei Camere care s-a înfiinţat în 20 august. Practic, am reglat această chestiune din punct de vedere juridic. Noutăţile acestui proiect sunt că nu vom mai avea 780 de camere de toate tipurile, ci vom avea 42 de camere agricole judeţene şi o Cameră Agricolă Naţională. Camerele judeţene pot înfiinţa camere agricole zonale sau regionale cu condiţia să le poată susţină financiar şi să nu fie cu personalitate juridică, pentru că doar camerele judeţene şi cea naţională au personalitate juridică. Cameră Agricolă Naţională va coordona activitatea camerelor agricole judeţene, chiar dacă acestea au personalitate juridică, toate fondurile fiind primite prin Camera Agricolă Naţională. Camera judeţeană va avea 25 de membri şi va fi condusă de agricultori pe baza de reprezentativitate şi îndeplinind două condiţii. Nu poţi fii preşedintele Camerei Agricole Judeţene dacă nu eşti fermier cu minimum 10 ani de activitate în domeniu şi dacă nu ai studii superioare, nu neapărat în domeniu agricol. Cei 25 de membri nu pot fi aleşi decât pe baza de reprezentativitate şi din toate structurile din agricultură. De exemplu, 10 propuneri vor fi făcute de asociaţiile profesionale, două vin de la patronate, două de la sindicate şi câte o propunere din învăţământ-cercetare, păduri, medici veterinari, trei vor fi tineri până în 40 de ani şi tot aşa. În ceea ce priveşte Camera Agricolă Naţională, ea va fi compusă din câte cinci membri de la fiecare cameră agricolă judeţeană, obligatoriu preşedintele şi vicepreşedintele şi alţi trei membri din colegiul camerei sau alţi trei membri din cadrul judeţului. În total vor fi 42 ori 5, adică 210 membri. Fiecare judeţ va avea un candidat pentru funcţia de preşedinte al Camerei Agricole Naţionale, dar ca să se califice trebuie să aibă în spate minimum 25% din numărul lor. De asemenea, alegerile se fac în cascadă, şi anume se alege preşedintele, pe urmă cei care au candidat pot să candideze pentru funcţia de prim-vicepreşedinte şi pe urmă pentru cea de vicepreşedinte. Şi la nivel de judeţ alegerea se face tot în cascadă, dar preşedintele camerei agricole judeţene se alege din cei 25 de membri.

Care va fi mandatul conducerii Camerei Agricole Naţionale şi judeţene. Ce perioadă aţi propus în actualul proiect?

Adrian Rădulescu: M-am gândit să le fac pe un mandat de 7 ani, cum este în cazul Politicii Agricole Comune (PAC). Să terminăm cu un an mai devreme, înainte de viitoarea PAC, astfel încât viitorul preşedinte să îşi implementeze politicile odată cu noua Politică.

Ce noutăţi mai apar în actualul proiect al Camerelor Agricole?

Adrian Rădulescu: Noutăţile se referă şi la faptul că au fost scoşi politicienii din aceste structuri. Comitetul Naţional de Iniţiativă şi comitetele judeţene sunt mandatate pentru înscrierea camerelor agricole judeţene şi a Camerei Agricole Naţionale, ca instituţie de utilitate publică nonprofit. Acest comitet face statutul camerelor şi organizează alegeri. Este format din 21 de reprezentanţi ai asociaţiilor şi ai Ministerelor Agriculturii, Mediului şi Administraţiei şi Internelor şi vor fi aleşi prin vot secret. Am vrut ca în noul proiect să depolitizăm totul, ceea ce înseamnă că după publicarea rezultatelor alegerilor în Monitorul Oficial aceste comitete se dizolvă. Cei care vor fi membri în Comitetul Naţional de Iniţiativă nu pot candida la nivel de judeţ în funcţii de conducere, dar la nivel naţional pot fi printre propunerile care vin din judeţ.

O altă noutate este serviciul agricol operaţional al camerei. Este aparatul tehnic care se va ocupa de învăţământ, cercetare, consultanţă, etc. Noutatea constă în faptul că nici o cameră agricolă judeţeană nu îşi poate angaja ea acest aparat propriu. Se angajează numai de Camera Agricolă Naţională, prin concurs, pentru că vrem să avem oameni tehnici, ca să nu o stricăm şi să existe cât mai puţini aduşi cu pile. Practic, dacă reuşim să o construim bine, eu cred că va funcţiona în această formă, dacă nu, iar am mai făcut ceva care nu va merge. Serviciul agricol operaţional dacă nu îl faci tehnic bun şi nu aduci oameni buni, pe care să-i plăteşti bine şi aici vorbim de la o mie de euro în sus, nu rezolvi nimic. Vrem ca acest serviciu să facă şi strategii sectoriale. De exemplu, putem face prin camere un plan naţional pe cereale, cu toate componentele care se cer, de la plan de cultură, utilaje, zone, locaţii, silozuri, inclusiv contracte de vânzare. Camera nu are însă nici o putere, dacă nu are în spate Ministerul Agriculturii, Guvernul, care să le dea siguranţă celor care încheie contracte cu noi.

 Ce se va întâmpla cu direcţiile agricole din subordinea Ministerului Agriculturii după înfiinţarea Camerelor Agricole? Ce rol vor mai avea acestea?

Adrian Rădulescu: Vor rămâne cu autorizarea şi controlul activităţii din sectorul agricol. De exemplu, dacă o anumită Cameră decide să facă un siloz, într-o anumită zonă, acesta trebuie agreat. Nu poţi tu, camera agricolă judeţeană, ca şi beneficiar, să şi controlezi, ci trebuie să mergi la autorizare la MADR.

 Ce ne puteţi spune despre finanţarea Camerelor Agricole?

Adrian Rădulescu: Avem prevăzute 10 milioane de lei din buget pentru înfiinţarea celor 42 de camere judeţene şi a Camerei Agricole Naţionale şi pe urmă acestea se vor autofinanţa din cotizaţii ale agricultorilor, din venituri realizate din activităţi economice directe, din prestări de servicii de consultanţă, din dividente, pentru că au dreptul să înfiinţeze societăţi comerciale, dar şi din finanţarea publică, naţională şi europeană. Anual vor exista şi resurse obţinute de la Ministerul Agriculturii pentru plata sistemului de consultanţă agricolă obligatorie acordată conform legii pentru bunele practici agricole de mediu, aşa zisele GAEC-uri.

 Sunteţi un agricultor cu vechime şi aţi muncit foarte mult pentru punerea în practică a acestui proiect.Vă doriţi preşedinţia Camerei Naţionale?

Adrian Rădulescu: Bineînţeles. M-aş simţi onorat dacă voi fi ales

loading...
Loading...

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

Daniel Oanţă

Vrem iar?

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO