Raiffeisen Bank: Se scumpesc creditele în lei din cauza creşterii dobânzilor

Adaugă-ne ca sursă preferată

Indicele ROBOR, în funcţie de care sunt stabilite dobânzile la creditele în lei, s-a plasat în trimestrul al doilea la niveluri minime, cu mult sub dobânda de politică moentară, datorită lichidităţii suplimentare din piaţă.

Excesul de lichiditate a atins un vârf în ianuarie, dar a scăzut constant de atunci şi tendinţa va continua, astfel că indicii ROBOR vor începe să crească în următoarele luni, anticipează economiştii Raiffeisen Bank într-o analiză remisă ECONOMICA.NET. Astfel, dobânzile la creditele în lei vor creşte, însă nu cu mult. ROBOR va rămâne cel mai probabil sub rata dobânzii de politică monetară cel puţin până în martie anul viitor.

Totodată, titlurile de stat cu maturităţi scurte vor continua să beneficieze, în următoarea perioadă, de pe urma excesului de lichiditate din piaţă, însă randamentele vor începe să crească spre sfârşitul anului, majorând costul datoriei guvernamentale.

Randamentele titlurilor de stat pe termen lung vor fi influenţate mai degrabă de evoluţia economiei – creşterea dezechilibrelor macroeconomice pe fondul unei creşteri economice alimentată de consumul intern şi tensiunile de pe scena politică în perioada premergătoare alegerilor. Astfel, spre sfârşitul anului 2016 – începutul lui 2017, costurile de finanţare pe termen lung ale statului român vor fi mai mari, cred economiştii Raiffeisen.

După cum scria ECONOMICA.NET, Brexitul aduce puţine riscuri pe termen scurt, singurele implicaţii negative fiind resimţite în România în principal pe canalul încrederii din pieţe.

Banca Naţională a României (BNR) va menţine dobânda de politică monetară la 1,75% până în a doua jumătate a anului viitor, anticipează analiştii Raiffeisen.

Banca trage un semnal de alarmă şi cu privire la deficitul bugetar, în pericol să crească în cazul apariţiei de cheltuieli motivate electoral până la alegeri.

Scenariul Raiffeisen pentru economia românească mizează, optimist am spune, şi pe creşterea cererii externe, care ar trebui să ajute exporturile. Spunem „optimist” pentru că atmosfera din zona euro, principala piaţă de export a României, este mai degrabă întunecată pe fondul Brexitului şi situaţiei îngrijorătoare a sistemului bancar din Italia, a treia mare economie din eurozonă, care se clatină pe marginea unei crize catastrofale din cauza volumului uriaş de credite neperformante.

Mizând pe creşterea în continuare a consumului intern, pe investiţii mai mari şi în mai mică măsură pe exporturi, Raiffeisen estimează că economia românească creşte cu 4% în acest an şi cu 3,6% în 2017. Banca vede o creştere a producţiei industriale de 3% în 2016 şi 5% anul viitor, însoţită de o scădere modestă a şomajului la 6,5%, de la 6,8%.

Inflaţia anuală este prevăzută la plus 0,5% la sfârşitul acestui an şi 2,8% la finele lui 2017.

În contextul relaxării fiscale din ultimii doi ani şi potenţialelor cheltuieli electorale de la buget, deficitul bugetar ar putea ajunge anul viitor la 3,2% din PIB, estimează Raiffeisen, nivel care ar putea atrage declanşarea procedurii de deficit excesiv de către Comisia Europeană. Datoria publică ar urma să ajungă la 39,9% din PIB în 2017, de la 38,4% din PIB în 2015, creştere mai consistentă decât pare având în vedere creşterea economică solidă estimată de bancă pentru acest an şi pentru anul viitor.

Raiffeisen vede un curs de schimb de 4,5 lei/euro la sfârşitul acestui an.