Raport CSM: Eficientizarea activităţii judiciare prin desfiinţarea parchetelor sau instanţelor mici ar putea fi o soluţie

Adaugă-ne ca sursă preferată

‘Este necesară continuarea analizei instanţelor/parchetelor cu volum foarte mic de activitate. Un grup de lucru inter-instituţional care să aibă ca scop rearondarea administrativă sau chiar desfiinţarea instanţelor/parchetelor cu volum foarte mic se impune, lucru de altfel decis prin Hotărârea nr. 560/2015 a Plenului C.S.M. O prioritate ar trebui să o constituie în această perioadă analiza posibilităţii rearondării administrative judiciare. (…) Un dialog iniţiat de reprezentanţi ai CSM, Ministerului Justiţiei cu reprezentanţi ai Parlamentului ar putea fi o soluţie pentru a explica necesitatea reorganizării judiciare’, se arată în raportul care analizează impactul noilor coduri – Codul civil, Codul de procedură civilă, Codul penal şi Codul de procedură penală.

În document se constată că încercarea anterioară de reorganizare a activităţii judiciare a eşuat tocmai din cauza respingerii iniţiativei de către Parlament, scrie Agerpres.

‘Reorganizarea judiciară, proces finalizat (…) printr-un proiect de lege, a fost până la urmă un eşec datorită respingerii iniţiativei de către Parlament. Prin acest proiect se propunea desfiinţarea mai multor instanţe şi parchete cu volum mic de activitate şi în zone în care accesul la justiţie este asigurat prin faptul că alte instanţe/parchete se află la distanţe apropiate şi, mai ales, o eficientizare a activităţii instanţelor şi parchetelor foarte încărcate, în interesul cetăţeanului’, se precizează în raport.

Conform documentului, prin reorganizarea judiciară ar fi fost alocate cele 116 de posturi de judecători şi 379 de posturi de personal auxiliar, conex şi contractual către instanţe la care se înregistrează deficit accentuat de personal.

‘Plenul CSM a decis, prin Hotărârea nr. 560/26 mai 2015, continuarea demersurilor pentru alocarea eficientă, din punct de vedere administrativ-teritorial, a cauzelor pe circumscripţii la instanţe şi parchete, fie prin desfiinţarea instanţelor şi parchetelor cu volum foarte mic de activitate, fie prin rearondare de localităţi, astfel că se impune continuarea analizei instanţelor/parchetelor cu volum foarte mic de activitate, prin constituirea, la nivel inter-instituţional (CSM-MJ-PÎCCJ), a unui grup de lucru comun’, concluzionează autorii raportului.

O altă recomandare vizează redistribuirea posturilor de judecători, procurori şi personal auxiliar de la instanţele şi parchetele cu activitate mică sau cu structură de personal peste media la nivel naţional către instanţele foarte încărcate, proces care trebuie să fie continuu, conform criteriilor obiective dezvoltate de CSM şi validate de realitate.

În raport se subliniază, totodată, necesitatea continuării procesului de suplimentare a posturilor de personal auxiliar, în aşa fel încât structura de personal să ajungă la doi grefieri pentru un judecător, precum şi necesitatea restructurării şi reaşezării categoriilor de personal auxiliar, altele decât grefierii de şedinţă şi cei de anchetă, pentru o echilibrare a numărului lor pe instanţe şi parchete.

Rolul comisiei care a întocmit raportul a fost de a analiza impactului noilor coduri asupra activităţii instanţelor şi parchetelor, apoi să înainteze CSM recomandări în vederea eficientizării şi îmbunătăţirii activităţii instanţelor şi parchetelor.

Analiza a fost realizată pe cinci paliere (obiective), legate între ele. Obiectivele cuprind un istoric anterior intrării în vigoare a noilor coduri, un istoric după intrarea în vigoare, o analiză a datelor statistice şi a dinamicii activităţii instanţelor şi parchetelor în raport cu perioada de trecere de la vechile coduri la noile coduri, infrastructura şi concluziile/recomandările grupului de lucru.