Raport CSM: Studiile şi rapoartele premergătoare implementării noilor coduri nu au avut întotdeauna predicţii corecte

Adaugă-ne ca sursă preferată

‘Deşi în realizarea studiilor şi rapoartelor au fost implicate resurse financiare importante (…), acestea nu au avut întotdeauna predicţii corecte. Este adevărat că toate cele trei studii au fost întocmite pe previziuni în raport cu noile cauze ce ar fi urmat să intre pe rolul instanţelor şi parchetelor odată cu intrarea în vigoare a noilor coduri, însă multe din concluzii şi recomandări s-au bazat pe date necorespunzătoare realităţii, nefiltrate în raport cu date obiective, astfel că aceste concluzii au fost în parte eronate, deficiente’, se arată în raportul care analizează impactul noilor coduri – Codul civil, Codul de procedură civilă, Codul penal şi Codul de procedură penală.

În document se constată faptul că un raport al Băncii Mondiale privind analiza funcţională a sectorului juridic din România a fost mai aproape de realitatea imediată intrării în vigoare a noilor coduri. De asemenea, materialul întocmit de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în anul 2013, deşi s-a bazat pe datele furnizate de rapoartele menţionate, mai puţin cel al Băncii Mondiale, a avut concluzii mai apropiate de realitatea şi dinamica activităţii parchetelor, scrie Agerpres.

În concluzie, studiile de impact realizate cu sume importante de bani anterior intrării în vigoare a codurilor sunt apreciate ca fiind un eşec.

‘Pentru o corectă şi reală punere în practică a unor astfel de studii, cu atât mai mult cu cât ele au ca ţintă previziuni, este necesară, pe lângă analiza competentă şi obiectivă a datelor, crearea unei baze de date şi realizarea unei metodologii unitare de analiză şi previziune, pentru a evita risipirea inutilă de resurse umane şi financiare’, se precizează în raport.

Rolul comisiei care a întocmit raportul a fost de a analiza impactului noilor coduri asupra activităţii instanţelor şi parchetelor, apoi să înainteze CSM recomandări în vederea eficientizării şi îmbunătăţirii activităţii instanţelor şi parchetelor.

Analiza a fost realizată pe cinci paliere (obiective), legate între ele. Obiectivele cuprind un istoric anterior intrării în vigoare a noilor coduri, un istoric după intrarea în vigoare, o analiză a datelor statistice şi a dinamicii activităţii instanţelor şi parchetelor în raport cu perioada de trecere de la vechile coduri la noile coduri, infrastructura şi concluziile/recomandările grupului de lucru.