Raport FAO: Anul trecut 135 de milioane de persoane din 55 de state și teritorii s-au confruntat cu o nesiguranță alimentară acută

Raportul indică faptul că la sfârșitul anului 2019, 135 de milioane de persoane din 55 de state și teritorii s-au confruntat cu o nesiguranță alimentară acută * (IPC / CH nivelul 3 sau mai sus). În plus, în 2019,  în cele 55 de state, afectate de crize alimentare, care se regăsesc în raport, 75 de milioane de copii aveau tulburări de creștere iar 17 milioane au suferit de malnutriție.

Acesta este cel mai înalt nivel de nesiguranță alimentară severă* și malnutriție documentat de la prima ediție a raportului din 2017.

Adițional, în 2019, 183 de milioane de persoane au fost clasificate ca fiind în condiții de stres alimentar (IPC / CH nivelul 2), la limita foamei acute, cu risc de alunecare în situația de criză alimentară sau mai grav (IPC / CH nivelul 3 sau mai sus) dacă s-ar confrunta cu șocuri sociale sau economice precum pandemia COVID-19.

Mai mult de jumătate (73 de milioane) din cele 135 de milioane de persoane care fac obiectul raportului trăiesc în Africa; 43 de milioane trăiesc în Orientul Mijlociu și Asia; 18,5 milioane locuiesc în America Latină și Caraibe.

Principalii factori care au stat la baza tendințelor analizate în raport au fost: conflictul (factorul cheie din cauza căruia 77 de milioane de persoane se confruntă cu insecuritate alimentară acută), condițiile meteorologice extreme (34 de milioane de persoane) și turbulențele economice (24 de milioane).

*Nesiguranța alimentară acută se atestă atunci când o persoană se află în incapacitatea de a consuma alimente adecvate și astfel își pune viața sau mijloacele de trai în pericol imediat. Se bazează pe sisteme recunoscute la nivel internațional pentru măsurarea foamei extreme, cum ar fi Cadrul integrat al clasificării securității alimentelor (IPC) și Cadre Harmonisé. Este mai severă/ diferită de foamea cronică, raportată anual în Raportul ONU privind Securitate Alimentară și Nutriția la nivel mondial. Foamea cronică este atunci când o persoană nu este în măsură să consume suficientă hrană pe o perioadă îndelungată pentru a menține un stil de viață normal, activ.

„Raportul anual privind crizele alimentare la nivel global” este publicația principală a Rețelei globale și este facilitat de Rețeaua de Informații privind Securitatea Alimentară (FSIN). Raportul este rezultatul unui proces analitic bazat pe consens care implică 16 parteneri internaționali umanitari și de dezvoltare: Comité Permanent Inter-Etats de Lutte contre la Sécheresse dans le Sahel (CILSS), Uniunea Europeană (UE), Rețeaua sistemelor de avertizare timpurie a foametei (FEWS NET), Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), Clusterul pentru securitatea alimentară globală, Clusterul global pentru nutriție, Cadrul integrat al clasificării securității alimentelor (IPC), Autoritatea Interguvernamentală pentru Dezvoltare (IGAD), Institutul Internațional de Cercetare în domeniul Politicii Alimentare (IFPRI), Sistemul de Integrare Central – Americană (SICA), Comunitatea pentru Dezvoltarea Africii de Sud (SADC), Fondul Națiunilor Unite pentru Copii (UNICEF), Agenția SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID), Programul Alimentar Mondial al Organizației Națiunilor Unite (PAM), Oficiul ONU pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare (OCHA) și Înaltul Comisariat pentru Refugiați al Națiunilor Unite (UNHCR).