Raportul de mediu asupra strategiei energetice: Nu au fost prezentate alternative

„În cadrul SER 2019-2030, cu perspectiva anului 2050 nu sunt prezentate explicit mai multe alternative care au fost luate în considerare și pentru care s-au făcut diferențiat analize. Prezentul Raport de mediu a luat în calcul alternativa „0” și alternativa prezentată în Strategie”, se arată în Raport.

„SER 2019-2030, cu perspectiva anului 2050 nu prezintă mai multe alternative care pot fi luate în considerare pentru evaluarea efectelor asupta sănătății umane și a mediului .Astfel, în cadrul prezentului Raport de mediu s-au luat în calcul două alternative: neimplementarea SER 2019-2030, cu perspectiva anului 2050, care ar duce la neimplementarea țintelor privind mediul impuse de către legislația comunitară privind protecția mediului și alternativa prezentată în Strategie, care pesupune respectarea unor angajamente și îndeplinirea unor ținte stabilite de către legislația comunitară, realizarea de noi investiții sau modernizarea celor deja existente din domeniul producerii energiei electrice”, scrie în raport.

Mai multe efecte pozitive decât cele „potenţial” negative

„Implementarea strategiei va genera deopotrivă efecte pozitive şi negative. Per ansamblu putem aprecia că ponderea efectelor pozitive este de mult mai mare din totalul efectelor potenţiale identificate.
Efectele negative sunt asociate în principal măsurilor propuse de extindere şi construire de noi capacităţi energetice, în principal: construcţia de noi hidrocentrale. Componenta de mediu pentru care au fost identificate cele mai multe efecte negative potenţiale este reprezentată de biodiversitate (în principal conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de floră şi faună sălbatică). Efectele pozitive sunt asociate în principal măsurilor ce vizează reducerea/îndepărtarea problemelor de mediu din sectorul energetic.
Cele mai multe efecte pozitive sunt asociate măsurilor pentru diminuarea emisiilor de poluanţi în aer şi creşterii eficienţei energetice”, scrie în text.

Totuşi, există premisele „dezvoltării durabile”

„Sectorul energetic, în prezent se bazează pe exploatarea resurselor naturale (epuzabile sau regenerabile). Modul în care acest sector va reuşi să menţină şi să consolideze sustenabilitatea (prin reducerea utilizării resurselor epuizabile, creşterea gradului de utilizare corectă a resurselor regenerabile şi creşterea eficienţei energetice) este măsura directă a durabilităţii sale. Cu unele rezerve legate de potenţialele efecte negative identificate (care pot fi prevenite / îndepărtate prin implementarea măsurilor adecvate) putem concluziona că această formă a Strategiei energetice propune o schimbare semnificativă a politicii energetice naţionale ce creeză premisele dezvoltării durabile a acestui sector”, scrie în document.

În esenţă, marile proiecte energetice ale României, prezentate în strategie, sunt patru:

-Finalizarea Grupurilor 3 și 4 de la CNE Cernavodă;
-Realizarea Hidrocentralei cu Acumulare prin Pompaj de la Tarnița-Lăpuștești;
-Realizarea Grupului de 600 MW de la Rovinari
-Realizarea Complexului Hidrotehnic Turnu-Măgurele-Nicopole.

Strategia conţine şi prevederi la creşterea aportului energiei din surse regenerabile, dar lucrurile sunt încă neclare, după cum puteţi citi aici:
Incompetenţă sau schimbare de strategie la Ministerul Energiei? Şi forma actualizată a strategiei energetice dă în cap regenerabilelor