Prea multe titluri de stat şi credite Prima Casă pot genera riscuri pentru băncile comerciale – BNR

Lipsa de apetit a băncilor pentru creditarea economiei a adus România pe primele locuri din UE în ceea ce priveşte expunerea băncilor pe sectorul de stat. Ponderea instrumentelor de finanţare a statului a ajuns la o valoare dublă în România faţă de media europeană. În plus, riscul de dobândă generat de aceste expuneri este dublat de faptul că 70% din instrumentele de finanţare a sectorului guvernamental sunt deţinute de primele cinci bănci din sistem.

Ponderea titlurilor de stat, a creditelor pentru administraţiile locale şi programele guvernamentale, gen Prima Casă, în total active bancare plasează România pe primele locuri între statele din Uniunea Europeană (22,6 la sută în decembrie 2016, media statelor membre situându-se la 9,2 la sută), după cum arată Raportul de stabilitate financiară lansat de BNR. Pe primul loc se plasează Croaţia, urmată de România şi apoi de Ungaria , la distanţe foarte mici unele de altele. La capătul opus, statele cu sectorul bancar cel mai puţin expus faţă de segmentul guvernamental sunt Luxemburg (cu un indicator sub 1%), Irlanda şi Marea Britanie.

Expunerea sectorului bancar față de sectorul guvernamental a crescut odată cu majorarea datoriei publice. Nivelul acesteia a înregistrat o creştere de 18 % față de decembrie 2007. Astfel, „titlurile de stat emise pe piața internă sunt deținute în proporție de 47 % de sectorul bancar, în timp ce participația populației la finanțarea statului este de aproximativ 1 %”, subliniază Raportul de stabilitate financiară, precizând că ameliorarea acestei structuri ar avea efecte benefice pentru toate părţile implicate.

De asemenea, în ultimii ani s-a constatat o majorare a expunerii sectorului bancar asupra administraţiilor publice locale,  la 10,1 miliarde lei în decembrie 2016.

A treia componentă a finanţării datoriei publice de către sectorul bancar românesc este generată de programele guvernamentale care au ca scop sprijinirea activității de creditare, generând astfel expuneri indirecte ale băncilor către administraţia publică. Cel mai important program de acest gen este Prima Casă, care a generat o garanţie a statului de 17 miliarde de lei până la sfârşitul lui 2016.

„Continuarea acestor tendinţe de consolidare a expunerilor directe (deţineri de titluri de stat) şi de acumulare a expunerilor indirecte (credite cu garanţie de stat) la nivelul sectorului bancar contribuie la intensificarea legăturii dintre sectorul public şi instituţiile de credit şi, implicit la creşterea riscurilor aferente”, subliniază Raportul de stabilitate.

Un astfel de fenomen are două aspecte: majorarea riscului asociat concentrării expunerilor suverane la nivelul sectorului bancar, pe de o parte, şi excluderea sectorului de la activitatea de creditare, pe de altă parte.

Finanțarea sectorului public prezintă şi un aspect de concentrare la nivelul sectorului bancar. Primele cinci instituţii de credit deţin aproximativ 70% din instrumentele de natura datoriei ale administraţiei. Totodată, băncile se expun unui risc de rată a dobânzii mai important, acest lucru fiind cu atât mai semnificativ în contextul economic actual caracterizat de niveluri ale dobânzilor situate la minime istorice. Riscul de dobândă este dublat de unele proiecte de reglementare aflate în pregătire la nivelul Uniunii Europene, care prevăd creșterea cerințelor de capital aferente anumitor expuneri de tipul datoriei suverane.

Nivelul activelor bancare nete la sfârşitul lunii decembrie 2017 a fost de 393,647 miliarde de lei. Expunerea băncilor, directă şi indirectă, faţă de sectorul guvernamental este de 88,96 miliarde lei, din care 17 miliarde de lei sunt garanţiile statului aferente programului Prima Casă şi 10 miliarde de lei sunt credite pentru administraţiile locale. Expunerea băncilor directă pe titlurile de stat este de 61,96 miliarde de lei.

Deţinerile de titluri de stat de către băncile autohtone pot avea şi un rol stabilizator, în special în perioade de tensiuni financiare. În primul rând, acestea au un aport important la poziţia de lichiditate a instituţiilor de credit, titlurile de stat constituind colateral eligibil în situaţiile în care BNR acţionează ca împrumutător de ultimă instanţă. Un alt efect pozitiv al acestor deţineri de către investitori rezidenţi este reprezentat de diminuarea riscului de contagiune de pe pieţele internaţionale.