Rasmussen: Aşa-zisele convoaie umanitare ruseşti ar putea fi ‘o acoperire’ pentru operaţiuni militare

Rasmussen şi-a exprimat îngrijorarea faţă de faptul că progresul militar al Kievului împotriva separatiştilor din regiunea Donbas ar putea împinge Kremlinul să adopte acţiuni şi mai directe împotriva forţelor ucrainene, escaladând un conflict în care au murit deja 2.000 de oameni.

‘Fără îndoială, toată această abordare cu convoiul are în vedere, printre altele, distragerea atenţiei de la eventuale operaţiuni militare mai vizibile’, a explicat Rasmussen în interviul pentru FT. ‘Principalul motiv pentru care sunt acum mai îngrijorat este că progresul armatei ucrainene în est ar putea tenta Rusia să îşi sporească sprijinul pentru separatişti în diverse moduri’, a continuat el.

Şeful Alianţei Nord-Atlantice a amintit că există dovezi ale unei implicări militare ruseşti crescute în conflict, inclusiv informaţii ‘din surse multiple’ referitoare la salve de artilerie din interiorul şi afara graniţei ucrainene. De asemenea, el se aşteaptă ca acumularea de forţe de-a lungul graniţei să ia amploare.

Kievul a acuzat luni Moscova că a deschis un alt front în războiul dintre forţele ucrainene şi separatiştii proruşi, afirmând că Rusia a trimis o coloană de tancuri şi vehicule blindate de-a lungul graniţei sudice în apropiere de oraşul Novoazovsk situat pe litoralul Mării Azov. Coloana a fost respinsă de grănicerii ucraineni, a declarat Kievul. În context, oficiali ucraineni susţin că deţin dovezi despre incursiuni ruseşti şi sprijin pentru rebeli.

‘Un grup de soldaţi ruşi care luptau împotriva forţelor noastre în apropiere de Doneţk au fost reţinuţi’, a precizat Oleksandr Daniliuk, consilier în cadrul Ministerului ucrainean al Apărării. ‘Opt dintre ei au recunoscut că fac parte din brigada a 98-a aeropurtată rusă. Au recunoscut că se aflau în estul Ucrainei după ce primiseră ordine de la ofiţerii lor superiori de a ataca poziţii ucrainene’, a adăugat el.

Comentariile lui Rasmussen, făcute la o săptămână înaintea summitului NATO din Ţara Galilor, unde Alianţa ar urma să decidă suplimentarea efectivelor sale militare în ţări membre vecine cu Ucraina şi Rusia, au loc în contextul în care şeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov a anunţat că ţara sa va trimite în această săptămână un al doilea convoi de ajutor umanitar în Ucraina.

În opinia lui Rasmussen, eşecul Kremlinului în a le permite autorităţilor ucrainene şi reprezentanţilor Crucii Roşii să inspecteze primul convoi care a ajuns în estul Ucrainei vineri a ridicat semne de întrebare cu privire la faptul că aceste camioane ar putea fi o misiune de aprovizionare a separatiştilor, remarcând că aceleaşi suspiciuni planează şi asupra celui de-al doilea convoi. ‘Nu putem exclude că aceste aşa-numite operaţiuni militare ar putea fi o acoperire pentru o intervenţie militară’, a conchis secretarul general.