Răspunsul Băncii Naţionale la dilema lui Tudose: de ce au băncile pierderi

În cadrul prezentării făcută de Florin Georgescu în cadrul interpelării din Senat de săptămâna trecută, prim viceguvernatorul BNR a încercat să explice de ce băncile din România au avut profituri şi pierderi fluctuante în ultimii zece ani. Potrivit graficului prezentat de Florin Georgescu, în patru ani din zece, sistemul bancar a constituit provizioane mai mari decât profitul operaţional, acestea fiind înregistrate la cheltuieli. Astfel, vârfurile au fost înregistrate în 2012 când provizioanele au fost de 9,9 miliarde de lei, comparativ cu un profit operaţional de 7,9 miliarde de lei, generând o pierdere de 2,3 miliarde de lei la nivel de sistem, şi în 2014, când provizioanele au fost 12,2 miliarde de lei, versus profit operaţional de 8,4 miliarde de lei, pierderea pe sistem bancar fiind cea mai mare de până acum – 4,7 miliarde lei. Au existat şi cazuri în care cei doi indicatori au fost similari sau chiar identici.

„Măsurile de ajustare economică luate de Guvern în anul 2010 au afectat capacitatea de plată a debitorilor persoane fizice, ceea ce a condus la creșterea numărului celor care au înregistrat întârzieri la plată de peste 90 zile. Efectele crizei s-au simțit imediat și la nivelul persoanelor juridice care au înregistrat o scădere a capacității de plată, ceea ce a condus la creșterea numărului firmelor rău platnice sau aflate în stare de insolvență”, a spus Florin Gerorgescu în cadrul prezentării sale. La aceste evenimente generate de criză s-a adăugat şi căderea pieţei imobiliare care a antrenat scăderea valorii garanţiilor aferente creditelor ipotecare.

Oficialul BNR a arătat că două evenimente au contribuit la constituirea de provizioane suplimentare (pe lângă cele normale aferente neperformantelor) de 6,1 miliarde lei în trei ani: 2012-2013 şi 2014. Unul dintre ele a fost reevaluarea colateralelor, adică a acelor garanţii imobiliare aferente împrumuturilor, conform dispoziţiilor BNR. Cel de-al doilea indică un proiect european de evaluare a calităţii activelor, proiect în cadrul căruia patru bănci din România au fost incluse în calitate de subsidiare a băncilor din străinătate. Este vorba de BCR, Raiffeisen Bank, BRD şi Unicredit.

Florin Georgescu arată totodată că pierderile din perioada de criză au fost acoperite prin majorări de capital ale băncilor solicitate de banca centrală acţionarilor instituţiilor de credit. Astfel, aporturile de capital totale din perioada 2008 – iunie 2017 au fost de 16,7 miliarde de lei. Dintre acestea, 11,6 miliarde lei au reprezentat aport nou de capital, 3,4 miliarde de lei a fost reinvestirea profiturilor şi din alte surse legale de majorare a necesarului de capital au maui venit 1,7 miliarde de lei.

Rata creditelor neperformante (NPL – non-performing loans) în sistemul bancar românesc a coborât în luna iulie la 8,24%, cel mai scăzut nivel de după anul 2009, când semnele crizei financiare globale îşi făceau simţită prezenţa pe piaţa locală. În ultimii trei ani rata creditelor neperformante s-a redus în România de trei ori, cel mai rapid ritm de scădere din Uniunea Europeană.