Dispută lingvistică cu Grecia pentru brânza românească. Nu putem înregistra telemeaua de Ibăneşti la UE

Grecia a contestat cererea unei Asociaţii de producători din România de înregistrare ca denumire de origine protejată a brânzei "Telemea de Ibăneşti". Ei spun că "telemea" se aseamănă foarte mult cu un cuvânt grecesc, "telemes" (τελεμες).
Alina Stanciu - lun, 03 aug. 2015, 21:01
Dispută lingvistică cu Grecia pentru brânza românească. Nu putem înregistra telemeaua de Ibăneşti la UE

Cuvântul „telemea” a devenit motiv de dispută între români şi greci, aceştia din urmă depunând opoziţie la înregistrarea sortimentului „Telemea de Ibăneşti” ca denumire de origine protejată (D.O.P). Autorităţile din Grecia susţin că „telemea” seamănă foarte mult cu a lor „telemes (τελεμες)”, un cuvând ce desemnează tot un sortiment de brânză. „Pentru telemeaua de Ibăneşti avem opoziţie din partea Greciei în special pe cuvântul „telemea”. Ei spun că acest cuvânt se aseamănă cu telemes, care este o brânză albă, sărată, cu anumite caracteristici similare cu telemeaua de Ibăneşti. Aceasta este însă o problemă frecventă la nivelul UE. Nu este nimic ieşit din comun. Trebuie doar să lămurim unele aspecte”, a declarat pentru ECONOMICA.NET  Viorel Morărescu, director general în cadrul Ministerului Agriculturii.

Potrivit acestuia, Ministerul a primit notificare din partea Greciei luna trecută şi de atunci, timp de trei luni, cele două părţi au timp să lămurească aspectele puse în discuţie. „Avem la dispoziţie trei luni pentru a ne pune de acord şi pentru a avea un punct de vedere comun (cu Grecia n.red). Noi deja am constituit un grup de lucru format din specialişti ai Ministerului şi ai grupului aplicant. Vom lua legătura şi cu Grecia pentru a demonta subiectele invocate de ei în opoziţie. De asemenea, am discutat şi cu DG Agri ( Direcția Generală Agricultură și Dezvoltare Rurală n.red) pentru a lua şi ei legătura cu reprezentanţii Greciei în DG Agri”, mai explică oficialul MADR. Acesta susţine că nu crede că se va ajunge ca România să renunţe la denumirea de „telemea”.

Citeşte şi Neprotejaţi în UE: România are un singur produs cu indicaţie de origine protejată

Cum s-a ajuns aici

Morărescu susţine că responsabilitatea revine grupului aplicant, adică Asociaţiei pentru promovarea produselor tradiţionale de pe Valea Gurghiului Sat Ibăneşti, Comuna Ibăneşti, dar că Ministerul îi va ajuta. „Responsabilitatea revine grupului aplicant. Ei ar trebui să discutre cu noi aceste aspecte, dar nu îi putem lăsa să se descurce singuri. Suntem şi noi interesaţi şi implicati în subiectul respectiv”, mai spune directorul MADR, potrivit căruia au apărut probleme şi ca urmare a lipsei de experienţă. Aceasta în contextul în care România nu are niciun produs cu atestat de denumire de origine protejată (D.O.P). Singurul produs cu distincţie la nivel comunitar este magiunul de prune Topoloveni, care a primit în 2011 indicaţie geografică protejată (IGP). „Este vorba despre o lipsă de experienţă a consultanţilor români, dar învăţăm din greşeli şi sperăm că dosarele care vor urma vor fi mult mai atent făcute”, mai spune acesta.

Vor cu telemeaua în UE

La Ibăneşti, asemănările dintre „telemea” şi „telemes” se resimt însă în cifra de afaceri, iar procesatorii aşteaptă ajutorul Ministerului pentru a rezolva problema. „Nu ştim ce se va întâmpla în momentul de faţă. Ministerul ar trebui să se ocupe de această situaţie, noi nu mai avem ce să facem. Ministerul ar trebui să ne ajute, pentru că acesta este rolul lor”, a declarat pentru ECONOMICA.NET Mircea Todoran, administratorul companiei Mirdatod, producătorul de lactate care face parte din Asociaţiei pentru promovarea produselor tradiţionale de pe Valea Gurghiului Sat Ibăneştia şi care solicitat înregistrarea Telemea de Ibăneşti ca D.O.P. 

Demersurile procesatorului pentru obţinerea D.O.P au început de mai bine de trei ani, documentaţia fiind depusă la Comisia Europeană în noiembrie 2013. Publicarea cererii în Jurnalul Oficial al UE a avut loc în ianuarie anul acesta şi tot de anul acesta Mirdatod a început, timid, să exporte. Aşteaptă însă recunoaşterea comunitară pentru a putea negocia de pe o treaptă superioară, atât cu distribuitorii externi, cât şi cu cei interni. „Dacă vom primi această denumire de origine protejată, sperăm să ne fie mai uşor. Vom putea sta la altă masă a negocierilor şi cu vânzătorii de pe piaţa internă şi cu cei externi. Credem că ne vom valorifica superior produsele, acest lucru fiind şi în avanatajul fermierilor români”, susţine Todoran, care a reuşit să exporte în Spania şi Marea Britanie. „Am exportat foarte puţin în Italia şi Marea Britanie, prin distribuitori români. Sunt cantităţi infime pentru că este foarte greu să pătrunzi acolo, având în vedere că oferim un produs pe care îl fabrică mulţi alţii şi faptul că nu ne permitem să avem preţuri mai bune. Ceilalţi fermieri sunt mult mai bine sprijiniţi pentru a produce”, explică reprezentantul Mirdatod.

Probleme cu noul PNDR 

Fabrica de produse lactate de la Ibăneşti, operată de Mirdatod, procesează acum în jur de 35.000 de litri de lapte pe zi, pe care îi preia de la aproximativ 2.000 de mici fermieri. Produsele ajung, în proporţie de aproximativ 80%, în lanţurile de hipermarketuri, fie sub brandul propriu, fie sub mărcile private ale magazinelor. „În jur de 20% din ce vindem prin marile magazine este marcă privată. Dezavantajul este că astfel pierdem din notorietatea brandului nostru, dar câştigăm din faptul că vindem volume mai mari şi nu avem taxe de publicitate şi alte taxe pe care trebuie să le plătim hipermarketurilor. Atunci când vindem sub brandul nostru, comisioanele sunt mari”, mai spune Todoran, potrivit căruia marjele de profit sunt similare, fie că vând marcă proprie, fie că vând sub brandul fabricii.

În ceea ce priveşte evoluţia business-ul, Todoran mizează anul acesta pe un plus de 10-15% faţă de anul trecut, urmare a majorării producţiei şi a diversificării gamei şi s-a apucat deja să strângă autorizaţii pentru o nouă fabrică. „Ne dorim o a doua capacitate de producţie, de 80-100.000 de litri pe zi.  Investiţia este la aproximativ 2 milioane de euro, pe care o vom asigura din banii noştri sau din fonduri UE, dacă vom reuşi. Nu vom sta însă după banii europeni, pentru că, din punctul meu de vedere, noile norme (PNDR 2014-2020 n.red) pun numai piedici producătorilor. Sunt foarte multe aberaţii în noul PNDR”, mai spune procesatorul. Acesta exemplifică prin faptul că ar trebui, spre exemplu, să îşi asigure mai multe puncte de colectare, magazii sau camere de frig pentru a-şi putea moderniza liniile de producţie cu bani UE, ori el nu are nevoie. „Pe modernizare nu poţi lua nimic”, concluzionează acesta.

Mirdatod a raportat anul trecut o cifră de afaceri de aproximativ 5 milioane de euro şi un profit net de peste 188.000 de euro.

Probleme şi cu Novac Afumat din Ţara Bârsei

Un alt produs care aşteaptă din 2013 să primească titulatura de „indicaţie geografică protejată” (IDP) este Novacul Afumat din Ţara Bârsei, însă documentaţia depusă este incompletă. „În cazul novacului, am primit observaţii din partea Comisiei care a cerut lămuriri referitoare la delimitarea ariei geografice, legătura dintre produs şi respectiva arie geografică şi o descriere mai concretă a produsului şi a hranei novacului”, a mai declarat, pentru ECONOMICA.NET Viorel Morărescu.

Acesta crede că, pentru Novac, situaţia s-ar putea clarifica până la finele anului.

Ce înseamnă D.O.P şi IGP

Potrivit legislaţiei în vigoare, produsele cu denumire de origine protejată (D.O.P) desemnează acele alimente originare dintr-un anumit loc, regiune şi a căror calitate sau caracteristici se datorează mediului geografic. De asemenea, etapele de producţie se desfăşoară, toate, în zona geografică delimitată. Spre deosebire, certificatul de produs cu indicaţie geografică protejată (IGP) se acordă alimentelor originare dintr-un anumit loc, regiune sau ţară care au o anumită calitate, reputaţie sau o altă caracteristică ce poate fi atribuită în principal originii geografice a produsului. În cazul acestor produse, cel puţin una dintre etapele de producţie se desfăşoară în zona geografică delimitată.

Avantajele D.O.P şi IGP

Sistemul referitor la denumirile de origine protejate (D.O.P) și la indicațiile geografice protejate (IGP) prevede protejarea pe întregul teritoriu al Uniunii Europene a denumirilor care oferă practic valoare adăugată respectivelor produse. Din datele Comisiei Europene reiese faptul că în jur de 20% din schimburile comerciale cu produse cu D.O.P sau IGP sunt transfrontaliere, certificarea având un important rol economic. Practic, faptul că un producător obţine pentru un produs pe care îl fabrică o denumire de origine protejată sau indicaţie geografică protejată presupune că proprietatea intelectuală îi este protejată pe tot teritoriul comunitar, dar şi că beneficiază de o vizibilitate crescută în scopuri comerciale, sub forma denumirii, astfel cum este înregistrată, a unui logo și a termenilor rezervați „denumire de origine protejată” sau „indicație geografică protejată” și a acronimelor acestora, „DOP” și „IGP”.

 

 

Te-ar mai putea interesa și
Mai mulți europarlamentari au cerut o anchetă cu privire la implicarea Gazprom în scumpirea gazelor naturale
Mai mulți europarlamentari au cerut o anchetă cu privire la implicarea Gazprom în scumpirea gazelor naturale
Un grup de parlamentari europeni a cerut Comisiei Europene să investigheze rolul Gazprom în creşterea preţurilor gazelor naturale din Europa, apreciind că suspectează compania rusă de......
Comitetul de Miniştri al CoE solicită României să plătească reclamanților sumele decise de justiție în șase dosare
Comitetul de Miniştri al CoE solicită României să plătească reclamanților sumele decise de justiție în șase dosare
Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei (CoE) a adoptat vineri o rezoluţie interimară care îndeamnă autorităţile ...
Update: Guvenul impune folosirea certificatului verde pentru localitățile unde rata de incidență COVID-19 trece de 3 la mie
Update: Guvenul impune folosirea certificatului verde pentru localitățile unde rata de incidență COVID-19 trece de 3 ...
Update: Premierul Florin Cîţu a declarat vineri că prin introducerea obligativităţii certificatului verde COVID în ...
Anunțul anului pentru milioane de șoferi. City Insurance și-a pierdut autorizația și merge spre faliment. Ce se  întâmplă cu cei 3 milioane de clienți și sutele de mii de păgubiți?
Anunțul anului pentru milioane de șoferi. City Insurance și-a pierdut autorizația și merge spre faliment. Ce se întâmplă ...
Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a decis să ridice autorizația de funcționarea a City Insurance, cea mai ...