Anterior, preşedintele american Donald Trump şi-a reafirmat obiectivul de a „decapita” regimul iranian, ale cărui lovituri de represalii au făcut morţi în Israel şi în state arabe din Golf care spun că sunt gata să „îşi apere securitatea”, scrie Agerpres.
Iată cele mai importante evoluţii:
Armata israeliană a indicat luni că continuă să efectueze „atacuri la scară largă” la Teheran „împotriva unor ţinte ale regimului terorist iranian”.
Agenţia de presă iraniană Tasnim a raportat explozii în capitală.
Hezbollah a promis că va „înfrunta” agresiunea americano-israeliană împotriva Iranului după moartea ayatollahului Ali Khamenei. Mişcarea armată pro-iraniană cu sediul în Liban şi-a pus în aplicare ameninţările, afirmând luni că a lansat rachete şi drone spre Israel, pentru prima dată în acest conflict.
Armata israeliană a ripostat rapid, anunţând că loveşte ţinte ale Hezbollah „în întregul Liban” şi ordonând locuitorilor din aproximativ 50 de sate să evacueze. Explozii puternice au fost auzite la Beirut de un jurnalist al AFP.
Premierul libanez Nawaf Salam a afirmat că atacurile împotriva Israelului sunt „un act iresponsabil”.
„Proiectile” lansate din Liban au provocat declanşarea sirenelor de raid aerian în nordul Israelului, a indicat luni armata israeliană care a interceptat unul dintre ele, notează AFP.
Aceste tiruri sunt primele trase dinspre Liban de la începutul ofensivei americano-israeliane împotriva Iranului, sâmbătă. Ele au declanşat sirenele de raid aerian în mai multe zone din nordul Israelului.
„Un proiectil lansat din Liban către teritoriul israelian a fost interceptat de forţele aeriene israeliene, iar mai multe proiectile au aterizat în zone deschise”, a scris armata pe Telegram.
„Nu s-a înregistrat răniţi sau pagube”, a adăugat aceasta.
Preşedintele american Donald Trump, vorbind cu mai multe media duminică, a descris o operaţiune „de patru săptămâni” în Iran, a menţionat moartea a „48 de lideri iranieni” şi a avertizat că sunt posibile pierderi americane suplimentare după ce trei militari americani au fost ucişi, comentează AFP.
De asemenea, el a spus că este gata să „discute” cu liderii iranieni, fără a preciza care sunt aceştia.
„A fost întotdeauna un proces de patru săptămâni, aşa că – oricât de puternic este Iranul, ţara este mare -, va dura patru săptămâni sau mai puţin”, a declarat preşedintele american într-un interviu telefonic acordat ziarului britanic Daily Mail, de la reşedinţa sa din Mar-a-Lago, în Florida, unde se află de vineri seara.
„Avansează rapid. Nimeni nu poate crede că am reuşit. Patruzeci şi opt de lideri au fost eliminaţi dintr-o singură lovitură”, s-a felicitat preşedintele Statelor Unite, potrivit unei jurnaliste de la Fox News care a vorbit cu el la telefon şi i-a transcris afirmaţiile pe contul ei de X.
Donald Trump a avut, de asemenea, prima sa reacţie la moartea a trei soldaţi americani în conflictul cu Iranul, afirmând la NBC News că „trebuia să ne aşteptăm la pierderi cu aşa ceva”.
„Avem trei, dar ne aşteptăm la pierderi, dar până la urmă va fi o afacere bună pentru lume”, a declarat preşedintele SUA într-un interviu telefonic.
„Acest lucru s-ar putea întâmpla din nou”, a declarat el pentru Daily Mail, referitor la aceste pierderi americane.
„Tocmai am fost informat că am distrus şi scufundat nouă nave iraniene, unele dintre ele relativ mari şi importante. Le vânăm pe restul”, a scris el pe reţeaua sa Truth Social. „Într-un atac separat, le-am distrus în mare parte centrul de comandă naval”, a adăugat el.
Donald Trump nu a apărut în public de la începutul războiului, anunţat într-un mesaj video înregistrat, nici şeful Pentagonului, Pete Hegseth, nici secretarul de stat Marco Rubio.
Liderii iranieni „vor să discute, iar eu am fost de acord să vorbesc, aşa că voi vorbi cu ei”, i-a declarat el unui jurnalist de la The Atlantic.
„Majoritatea acestor oameni sunt morţi. Unii dintre cei cu care negociam sunt morţi”, a adăugat preşedintele american, subliniind că liderii iranieni „s-au crezut prea deştepţi”.
Într-un interviu acordat unui jurnalist de la CNBC, el a asigurat că operaţiunea militară împotriva Iranului „progresează foarte bine” şi „mai rapid decât se aştepta”.
Bombardiere stealth B-2 au participat la bombardamente, a informat duminică Comandamentul militar american pentru Orientul Mijlociu (CENTCOM). Acestea sunt aceleaşi aparate care au lovit în iunie instalaţiile de îmbogăţire a uraniului din Iran.
— Donald J. Trump (@realDonaldTrump) February 28, 2026
Armata britanică reacţionează la „un presupus atac cu drone” care a avut loc în noaptea de duminică spre luni asupra bazei sale aeriene din Akrotiri, în Cipru, a declarat Ministerul britanic al Apărării. Nu au fost raportate victime.
Statele Unite şi aliaţii lor arabi au condamnat duminică Iranul pentru lansarea unui val de atacuri împotriva statelor din Golf care găzduiesc trupe americane, ca răspuns la atacurile aeriene americano-israeliene, scrie AFP.
„A ţinti civili şi ţări care nu sunt implicate în ostilităţi ţine de inconştienţă şi este destabilizator”, a declarat Departamentul de Stat al american într-o declaraţie comună cu Bahrein, Iordania, Kuweit, Qatar, Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite.
Statele Unite au anunţat duminică că au pierdut trei soldaţi, primele pierderi în conflict. Acestea nu vor fi ultimele, a avertizat Donald Trump, care a promis că va „răzbuna” moartea lor.
Aşa cum făcuse şi cu o zi înainte anunţând operaţiunea militară, el a făcut apel la poporul iranian: „Luaţi puterea, America este cu voi”. El le-a mai cerut încă o dată Gardienilor Revoluţiei, armata ideologică a Republicii Islamice, să „depună armele” sau să vor muri.
„Patru până la cinci săptămâni”: aceasta este estimarea pe care Trump a dat-o pentru durata operaţiunilor americane, în New York Times, fără a oferi detalii.
De asemenea, el a declarat pentru New York Times că are „trei opţiuni foarte bune” de candidaţi pentru a conduce Iranul în viitor, fără a dezvălui niciun nume.
Marea Britanie acceptă ca SUA să folosească baze ale Regatului Unit pentru a ataca instalaţii de rachete iraniene (Starmer)
Regatul Unit a acceptat ca Statele Unite să folosească baze militare britanice pentru a ataca situri de rachete iraniene, aşa cum au solicitat americanii, a declarat duminică premierul Keir Starmer, adăugând că Londra „nu va participa la acţiuni ofensive în Iran”, notează AFP.
„Decizia noastră ca Regatul Unit să nu participe la atacuri împotriva Iranului a fost atent analizată”, a spus el într-un videoclip postat pe X.
„Ne amintim cu toţii de greşelile făcute în Irak şi am învăţat din ele”, a subliniat şeful guvernului britanic, scrie Agerpres.
Dar „Iranul atacă interesele britanice şi ne pune în pericol grav cetăţenii” şi aliaţii din regiune, a adăugat Keir Starmer. „Singura modalitate de a pune capăt ameninţării este distrugerea rachetelor la sursă – în depozitele de stocare sau lansatoarele folosite pentru trage aceste rachete”, subliniat el.
„Statele Unite ne-au cerut permisiunea de a folosi baze britanice în acest scop defensiv specific şi limitat. Am decis să acceptăm această cerere”, a declarat prim-ministrul, adăugând că este „în conformitate cu dreptul internaţional”.
Potrivit premierului Starmer, „cel puţin 200.000 de cetăţeni britanici”, rezidenţi sau turişti, se află în ţările afectate de conflagraţia regională din Orientul Mijlociu, după primele atacuri americane şi israeliene asupra Iranului, care a lansat represalii împotriva mai multor ţări vecine şi a Israelului.
„Îi îndemn pe toţi compatrioţii noştri din regiune să îşi înregistreze prezenţa şi să urmeze sfaturile de călătorie ale Ministerului de Externe”, a cerut el.
„Forţele noastre armate, desfăşurate în întreaga regiune, sunt, de asemenea, puse în pericol de acţiunile Iranului. (Sâmbătă), Iranul a lovit o bază militară din Bahrein, ratând la limită personalul britanic”, a adăugat Starmer.
Ministerul britanic de Externe i-a îndemnat duminică pe britanicii din Bahrein, Kuweit, Qatar şi Emiratele Arabe Unite să „rămână în siguranţă acolo unde se află”.
Duminică seara, Ministerul de Externe a avertizat, de asemenea, împotriva „tuturor călătoriilor în Liban, cu excepţia cazului în care este absolut necesar”.
Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Bahrein, Qatar, Kuweit şi Oman, membrii Consiliului de Cooperare al Golfului (CCG), au avertizat duminică seara că vor lua „toate măsurile necesare pentru a-şi apăra securitatea”.
Gardienii Revoluţiei declaraseră anterior că a lansat un nou val de atacuri „la scară largă” împotriva „inamicului”, care a vizat mai multe state din Golf. Teheranul a asigurat că ţinteşte baze americane şi nu direct vecinii săi.
Statele Unite şi aliaţii arabi au condamnat atacurile ca fiind „inconştiente”.
Acestea au făcut cel puţin patru morţi şi zeci de răniţi cu începere de sâmbătă în ţările din Golf.
Preţurile petrolului au crescut vertiginos luni la deschidere, depăşind pentru scurt timp 80 de dolari pe baril, din cauza temerilor de perturbări severe ale aprovizionării globale cu ţiţei.
Navigaţia în strâmtoarea Ormuz, situată între Iran şi Oman şi prin care trece aproximativ 20% din consumul mondial de petrol, este practic paralizată. Organizaţia Maritimă Internaţională (OMI) a cerut companiilor de transport maritim „să evite” regiunea.
Sediul Gardienilor Revoluţiei a fost distrus, potrivit Pentagonului. Autorităţile iraniene nu au comentat.
Media iraniene au confirmat, totuşi, moartea mai multor oficiali de rang înalt, inclusiv şeful Gardienilor Revoluţiei, şeful Statului Major al forţelor armate şi ministrul apărării.
Atacurile americano-israeliene au ucis 48 de „lideri” iranieni, potrivit lui Donald Trump, care nu a oferit alte detalii.
Rachetele iraniene au lovit puternic teritoriul israelian duminică.
În Bet Shemesh, în centrul ţării, un proiectil iranian a ucis nouă persoane care se adăposteau şi a rănit alte 46. Unsprezece persoane sunt încă dispărute.
Clădirea care adăpostea adăpostul public a fost pulverizată de impact, care a aruncat blocuri de beton suficient de mari pentru a distruge maşini parcate la 50 de metri distanţă.
După uralele care au răsunat sâmbătă prin Teheran după moartea ayatollahului Khamenei, mii de oameni i-au adus un omagiu ghidului suprem duminică la Teheran, scandând „Moarte Americii!” şi „Moarte Israelului!”.
Adunări similare au fost raportate în Shiraz (sud) şi Yazd (centru).
În Pakistanul vecin, cel puţin 17 persoane au murit duminică în manifestaţii pro-iraniene.
Bagdadul a fost scena unor ciocniri între manifestanţi şi poliţie în apropierea ambasadei Statelor Unite.
Preşedintele american Donald Trump a afirmat duminică, într-un scurt interviu acordat jurnalului New York Times, că are „trei opţiuni foarte bune” de candidaţi pentru a conduce Iranul, scrie AFP.
Întrebat pe cine ar dori să vadă în fruntea ţării, el a răspuns: „Am trei opţiuni foarte bune”, înainte de a adăuga: „Nu le voi dezvălui încă. Hai să terminăm treaba mai întâi”, conform afirmaţiilor sale citate de cotidianul american.
Elveţia a lansat un apel duminică la revenirea la diplomaţie într-un moment în care războiul face ravagii în tot Orientul Mijlociu, la doar trei zile după negocierile de la Geneva dintre Statele Unite şi Iran, relatează AFP.
„Toate părţile trebuie să protejeze civilii şi infrastructurile civile, să reducă imediat tensiunile şi să revină la diplomaţie”, a declarat pe X preşedintele Confederaţiei Elveţiene, Guy Parmelin.
După atacurile americane şi israeliene din Iran, apoi riposta acestei ţări în Golf şi împotriva Israelului, Elveţia „îndeamnă la respectarea deplină a dreptului internaţional, inclusiv a Cartei ONU şi a dreptului umanitar internaţional”, a insistat Parmelin.
Washingtonul şi Teheranul mai purtau joi negocieri indirecte în Elveţia cu privire la programul nuclear iranian, mediatorii omanezi raportând „progrese semnificative” în discuţii. Dar această fază diplomatică pare deja dată uitării.
Guy Parmelin, care a vizitat Kuweitul şi Emiratele Arabe Unite (EAU) în februarie, a spus că a vorbit duminică cu preşedintele EAU şi cu prinţul moştenitor al Kuweitului despre necesitatea de a „împiedica o nouă destabilizare regională”.
Elveţia a făcut cunoscut deja sâmbătă că este „gata să sprijine orice proces diplomatic care duce la dezescaladare şi la revenirea la dialog”.
Această ţară neutră a jucat un rol major în relaţiile dintre Iran şi Statele Unite timp de decenii. Ea reprezintă în special interesele americane în Iran de când Washingtonul a rupt relaţiile cu Teheranul în urma crizei ostaticilor din 1980, la un an după revoluţia iraniană.
În calitate de „putere protectoare”, Elveţia a permis acestor două ţări să menţină un nivel minim de relaţii diplomatice şi consulare.