Războiul brânzeturilor – Negocierile comerciale SUA-Mexic, blocate de o dispută privind denumirile brânzeturilor

Adaugă-ne ca sursă preferată

SUA se opun noului acord comercial încheiat de Mexic cu Uniunea Europeană, care acordă o protecţie specială pentru sute de produse europene ale căror denumiri sunt legate de regiuni specifice, cum ar fi Parmigiano Reggiano, feta şi manchego. De asemenea, acordul oferă Uniunii Europene căi de atac în justiţie împotriva încălcărilor, scrie Agerpres.

Washingtonul susţine că acordul, semnat în mai, îi restricţionează pe producătorii americani să vândă în Mexic brânzeturi sub denumiri precum parmezan şi feta. SUA susţin de mult timp că aceste denumiri sunt generice, în timp ce UE spune că denumirea de parmezan ar trebui rezervată numai pentru Parmigiano Reggiano din nordul Italiei şi feta numai pentru brânza din anumite părţi ale Greciei.

„Este complet greşit ce a făcut Mexicul. Guvernul mexican trebuie să se asigure că producătorii americani şi mexicani de brânzeturi cu denumiri comune vor continua să fie prezenţi pe piaţă”, a declarat Jaime Castaneda, vicepreşedinte al U.S. Dairy Export Council.

SUA şi Mexicul sunt în mijlocul unor discuţii bilaterale dificile pentru a încheia un acord comercial preliminar în acest an, în timp ce, în paralel, se poartă discuţii pentru reînnoirea Acordului SUA-Mexic-Canada, un element central al economiei mexicane. Aceste negocieri importante au oferit SUA un instrument de presiune pentru a-şi promova punctul de vedere pe ce a devenit o piaţă de miliarde de dolari pentru exportatorii de brânzeturi din SUA. Şi acest lucru dă bătăi de cap autorităţilor mexicane.

Deşi tratatul dintre Mexic şi UE a fost semnat, Mexicul nu a finalizat încă procedurile necesare pentru ca acordul să intre în vigoare, în timp ce Uniunea Europeană a făcut-o, a precizat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene.

Executivul comunitar a declarat pentru Reuters că nu va fi posibilă modificarea termenilor acordului şi că „a luat act de acţiunile SUA” care se opun protecţiei de care beneficiază brânzeturile europene.

Mexicul se numără printre principalii consumatori de brânză din lume, preferând soiurile autohtone, cum ar fi brânza Oaxaca şi queso fresco. Însă importurile de brânză, în principal din SUA, au crescut semnificativ începând din anii 1980 şi reprezintă acum aproape 30% din consumul intern, impulsionate de produse precum parmezanul de la Kraft şi Manchego de la Walmart, precum şi de popularitatea tot mai mare a pizzeriilor din Mexic.

SUA exportă anual brânză în valoare de aproximativ un miliard de dolari în Mexic, în timp ce exporturile totale de lactate ale UE în Mexic se ridică la doar 200 de milioane de dolari.

Producătorii europeni de brânzeturi spun că ciocnirea cu SUA reflectă opoziţia dintre producţia de masă şi tradiţiile regionale protejate.

„SUA au fost întotdeauna o naţiune cu volume mari de consum, ceea ce este exact opusul a ceea ce reprezintă denumirile de origine”, a declarat Antonio Martinez, şeful unei organizaţii care protejează denumirea regională a brânzei manchego. „Dimensiunea mică a producătorilor de brânzeturi manchego din Spania le conferă „farmecul şi identitatea unică”, a adăugat el.

Vânzătorii de brânzeturi din Mexic, precum Rodolfo Navarro, susţin acordul comercial cu UE, deoarece ar reduce tarifele la brânzeturile importate din Europa.

„Aceste brânzeturi vor servi pieţe diferite. Brânza europeană va fi vândută pe o nişă superioară”, a spus Navarro.

Acesta are probleme cu producătorii americani, pe care el şi alţi producători mexicani de brânzeturi îi acuză că subminează producţia locală. Institutul pentru Agricultură şi Politică Comercială a avertizat în 2023 că producătorii mexicani de lactate sunt vulnerabili la exporturile ieftine din SUA.

Brânza americană are o reputaţie de calitate slabă, agravată de popularitatea feliilor procesate cunoscute sub numele de brânză americană, făcută din săruri emulsionate şi resturi de lactate şi, care tehnic vorbind, nu este deloc o brânză, precum şi a brânzei la doză, care poate fi pulverizabilă.

În replică, producătorii americani spun că brânzeturile lor au învins rivalii europeni în competiţiile internaţionale, în timp ce fanii brânzei procesate apreciază termenul lung de valabilitate, versatilitatea şi costul redus.