Reding, despre reprezentarea femeilor în CA: România a făcut un pas mare înapoi

Conform secţiunii raportului dedicate reprezentării femeilor în CA-uri în companiile listate la bursă, un număr de patru ţări au înregistrat progrese de peste 10% în perioada menţionată, respectiv Olanda (10,2%), Italia (10,4%), Slovenia (11,8%) şi Franţa (17,4%). La polul opus se află cinci ţări care au înregistrat regrese, respectiv Malta (-0,3%), Croaţia (-0,5%), Cehia (-1%), Ungaria (-2,3%) şi România (-13,5%).

La reprezentarea procentuală a femeilor în CA-urile marilor companii listate la bursă, România se află pe locul 25 în UE, în condiţiile în care doar 7,8% dintre membrii board-urilor erau în octombrie 2013 femei. Mai prost decât România stau în acest clasament doar Estonia (7,3%), Cipru (7,3%) şi Malta (2,1%). Media UE este din acest punct de vedere de 17,8%, dar în numai cinci ţări femeile reprezintă cel puţin un sfert din membrii CA-urilor, respectiv în Olanda (25,1%), Suedia (26,5%), Letonia (28,6%), Franţa (29,7%) şi Finlanda (29,8%).

‘Cele mai mari progrese s-au înregistrat de către statele membre care au o legislaţie naţională privind femeile în Consiliile de Administraţie. Franţa are cea mai bună situaţie din acest punct de vedere, Italia a făcut mari progrese şi are o lege care stabileşte cote. Alte state care erau foarte mult în urmă au făcut un efort foarte mare. România nu se numără printre ele. Sunt alte ţări ca Ungaria, unde s-a făcut un pas înapoi, dar să mergi înapoi cu 13-14 procente este un pas foarte mare şi asta ar trebui să declanşeze alarma în România’, a declarat Viviane Reding în cadrul unei conferinţe de presă prilejuite de prezentarea raportului.

Ea a precizat că raportul conţine nu cifrele absolute privind situaţia femeilor în CA-uri ci date referitoare la progrese, tocmai pentru a le arăta guvernelor dacă există o problemă reală. ‘Deci oricine poate citi aceste cifre şi lua măsurile necesare’, a mai spus Reding.

În ceea ce priveşte diferenţa dintre rata de ocupare profesională a bărbaţilor şi femeilor în categoria de vârstă 20-64 de ani, România se clasează pe locul 22 în UE ca rată de angajare a femeilor, dar diferenţa propriu-zisă dintre cele două rate – 57% pentru femei şi 73% pentru bărbaţi – este mai mare doar în alte patru state – Malta (29%), Italia (21%), Grecia (20%) şi Cehia (18%).

Pe de altă parte, România stă mult mai bine când vine vorba de diferenţa în care sunt plătiţi bărbaţii şi femeile, aceasta fiind de 9,7% în favoarea bărbaţilor, diferenţă mai mică doar în cinci ţări – Italia (6,7%), Polonia (6,4%), Malta (6,1%) şi respectiv Slovenia (2,1%).

Raportul notează la modul general că s-au realizat progrese, dar că în ritmul actual al acestora va fi nevoie de aproximativ 30 ani pentru a atinge obiectivul UE de încadrare în muncă a femeilor în proporţie de 75%, de 70 ani pentru ca egalitatea de remunerare să devină realitate şi de 20 ani pentru realizarea parităţii în parlamentele naţionale.

Rata de ocupare a forţei de muncă în rândul femeilor în UE a crescut de la 58% în 2002 la 63%. Finanţarea UE a contribuit la aceasta creştere, în perioada de finanţare 2007-2013, aproximativ 3,2 miliarde de euro din fondurile structurale fiind alocate pentru finanţarea centrelor de îngrijire a copiilor şi promovarea participării femeilor pe piaţa forţei de muncă, acţiuni care au avut un puternic efect de pârghie.

Raportul privind egalitatea între femei şi bărbaţi identifică şi o serie de provocări. Cu toate că 60% din absolvenţii de universitate sunt femei, acestea sunt în continuare plătite cu 16% mai puţin decât bărbaţii pentru fiecare oră de muncă. În plus, acestea sunt mai predispuse să lucreze cu fracţiune de normă – 32% în comparaţie cu 8,2 % dintre bărbaţi – şi îşi întrerup cariera pentru a se ocupa de ceilalţi. Prin urmare, decalajul între femei şi bărbaţi în materie de pensii este de 39%.

În plus, deşi rata de ocupare a forţei de muncă în rândul femeilor a crescut, ea se menţine totuşi la 63%, faţă de 75% pentru bărbaţi. De asemenea, femeile continuă să suporte povara muncii neremunerate din cadrul gospodăriei şi al familiei. Femeile petrec în medie 26 de ore pe săptămână efectuând activităţi de îngrijire şi casnice, în comparaţie cu nouă ore în cazul bărbaţilor