1EUR = 4.7790 RON | Bucureşti 6 º

News

Referendumul pe tema justiţiei, primul organizat cu un nou prag de validare, de 30% din numărul alegătorilor înscrişi în listele permanente

Referendumul pe tema justiţiei se va desfăşura pe baza Legii referendumului amendată în 2013, astfel încât validarea plebiscitului este condiţionată de prezenţa la urne a cel puţin 30% din numărul persoanelor înscrise în listele electorale şi de un număr de voturi valabil exprimate reprezentând 25% din numărul alegătorilor, scrie News.ro

13 feb, 2017 | News.ro

Desfăşurarea referendumului este reglementată prin Legea 3/2000, însă aceasta a fost amendată consistent prin Legea 341/2013. Noua formă a legii a fost adoptată după invalidarea referendumului din 2012 privind demiterea preşedintelui Traian Băsescu. Pentru a fi validat acel plebiscit era nevoie de participarea a cel puţin jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise în listele electorale.

Prin legea din 2013, condiţia de validare a referendumului a fost modificată. "Referendumul este valabil dacă la acesta participă cel puţin 30% din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente. Rezultatul referendumului este validat dacă opţiunile valabil exprimate reprezintă cel puţin 25% din cei înscrişi pe listele electorale permanente", prevăd alineatele 2 şi 3 din articolul 5 al Legii referendumului.

Potrivit Constituţiei, referendumul este una din formele de exprimare a voinţei poporului, alături de alegerile libere, periodice şi corecte. La referendum au dreptul să participe cetăţenii români care au împlinit vârsta de 18 până în ziua referendumului inclusiv, excepţie făcând alienaţii mintali puşi sub interdicţie şi persoanele condamnate la pierderea drepturilor electorale.

Procedura prin care preşedintele României poate convoca electoratul la urne pentru referendum este descrisă în articolul 11 al Legii referendumului unde se arată că şeful statului are posibilitatea să ceară poporului să se exprime pe probleme de interes naţional, la o dată pe care o decide el, după ce primeşte avizul Parlamentului în 20 de zile calendaristice de la solicitare.

Articolul 12, alineatul 1 al Legii referendumului enumeră "problemele de interes naţional" pentru care preşedintele poate convoca plebiscit însă Curtea Constituţională a decis, în anul 2006, că prevederea este neconstituţională întrucât limitează dreptul constituţional al şefului statului de a recurge la referendum.

Obiectul şi data referendumului pe teme de interes naţional se stabilesc prin decret al preşedintelui României, iar campania electorală începe imediat după ce decretul este publicat în Monotorul Oficial. "Campania pentru referendum începe la data aducerii la cunoştinţă publică a datei referendumului. În campania pentru referendum partidele politice şi cetăţenii au dreptul să îşi exprime opiniile în mod liber şi fără nici o discriminare, prin mitinguri, prin adunări publice şi prin mijloace de informare în masă", se arată în articolul 30 al legii, ceea ce înseamnă că durata campaniei este la latitudinea preşedintelui care poate decide data convocării, cât şi pe cea a desfăşurării referendumului.

La 5 zile de la stabilirea datei desfăşurării se constituie Biroul Electoral Central alcătuit din judecători ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi reprezentanţi ai partidelor parlamentare, iar în 10 zile Guvernul trebuie să anunţe măsurile tehnico-organizatorice necesare.

Scrutinul va avea loc începând cu ora 7.00 şi se va încheia la ora 23.00 a zilei selectate de către preşedinte. Alegătorii vor putea vota în orice secţie de votare, iar în cazul în care nu se află în localitatea de reşedinţă sau domiciliu vor fi trecuţi pe listele suplimentare. Participanţii se vor exprima cu DA sau NU asupra problemei supuse referendumului.

După centralizarea rezultatelor de către Biroul Electoral Central, acestea sunt trimise, cu pază militară la Curtea Constituţională în termen de 24 de ore de la încheierea centralizării. "Curtea Constituţională prezintă Parlamentului un raport cu privire la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului naţional şi confirmă rezultatele acestuia", se arată în articolul 45.

Plenul reunit al Parlamentului a dat aviz favorabil, luni, cu unanimitate de voturi, pentru referendumul declanşat de către preşedintele Klaus Iohannis pe tema justiţiei.

După acest vot, preşedintele Klaus Iohannis va putea declanşa procedurile privind referendumul şi va trebui să stabilească şi întrebarea care va apărea pe buletinele de vot. Avizul a fost dat cu o zi inaintea expirării termenului de 20 de zile în care Parlamentul se putea pronunţa înainte ca acceptul să fie considerat tacit.

Comisiile juridice reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au dat săptămâna trecută, cu unanimitate de voturi, un aviz favorabil solicitării preşedintelui Klaus Iohannis privind organizarea unui referendum pe Justiţie, social-democratul Şerban Nicolae afirmând însă că acest demers al şefului statului va costa aproximativ 250 milioane lei, bani care nu au fost prevăzuţi în bugetul pe 2017.

Preşedintele Klaus Iohannis a declanşat în 24 ianuarie procedura pentru organizarea referendumului privind justiţia şi a transmis Parlamentului o scrisoare pe această temă. "Marţi, 24 ianuarie a.c., Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, a declanşat, în conformitate cu prevederile art. 90 din Constituţia României, procedura privind organizarea unui referendum naţional prin care poporul să-şi exprime voinţa cu privire la următoarea problemă de interes naţional: Continuarea luptei împotriva corupţiei şi asigurarea integrităţii funcţiei publice", anunţa Administraţia Prezidenţială.

Loading...

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO