Reforma drepturilor de autor revine pentru un vot crucial în Parlamentul European

Respins pe 5 iulie de Parlamentul European (PE), textul propus divizează eurodeputaţii chiar şi în interiorul grupurilor politice şi a fost revizuit în speranţa că vor fi înlăturate temerile militanţilor libertăţii pe internet.

Pentru susţinătorii acestei noi directive, propusă iniţial de Comisia Europeană pe 14 septembrie 2016 şi al cărei obiectiv principal este modernizarea sistemului drepturilor de autor în epoca revoluţiei digitale, votul de miercuri apare ca fiind unul al ‘ultimei şanse’.

Principiul reformei este să stimuleze platformele de internet, cum ar fi YouTube, să plătească mai bine creatorii de conţinuturi (articolul 13), dar şi să fie creat un nou ‘drept conex’ pentru editorii de presă (articolul 11), care să permită agenţiilor de presă şi ziarelor să fie de asemenea mai bine plătite pentru retransmiterea pe internet a producţiei lor editoriale.

‘Senzaţia multora din PE este că miercuri se decide viaţa sau moartea directivei’, a declarat pentru AFP eurodeputatul francez Marc Joulaud.

Dacă directiva va primi votul favorabil al PE în sesiunea plenară de la Strasbourg, eurodeputaţii vor putea iniţia negocierile cu Consiliul UE – reprezentanţii celor 28 de state membre, care pe 25 mai au ajuns la un compromis pe acest dosar – şi cu Comisia Europeană, pentru a cădea de acord asupra unui text definitiv.

Aceste discuţii care ar urma să se desfăşoare cu uşile închise, tratative denumite ‘trilog’ în jargonul UE, pot dura mai multe luni înainte de fi convenit un text comun, care apoi va trebui să fie supus din nou votului PE.

Dar deznodământul votului de miercuri este foarte incert. La votul din 5 iulie, dintre cei 627 de eurodeputaţi prezenţi în hemiciclul de la Strasbourg, 318 s-au pronunţat împotriva directivei, 278 pentru şi 31 s-au abţinut.

Publicaţii poloneze lasă prima pagină albă, înaintea votării directivei UE a drepturilor de autor 

Principalele publicaţii poloneze tipărite au lăsat prima pagină complet albă în ediţiile lor de marţi, în ziua când Parlamentul European dezbate directiva europeană privind drepturile de autor, aceste publicaţii dorind prin gestul lor simbolic să atragă atenţia asupra faptului că presa scrisă riscă să piardă şi mai mult teren în faţa internetului dacă respectiva directivă va fi din nou respinsă în urma lobby-lui intens al companiilor din sectorul tehnologiei informaţiei, cum s-a întâmplat în luna iulie.

Potrivit agenţiei de presă PAP, ediţiile mai multor cotidiane poloneze, precum Rzeczpospolita (RP), Dziennik Gazeta Prawna (DGP) şi Puls Biznesu, apar marţi cu prima pagină albă. La un demers similar au recurs şi mai multe ziare europene. Prin acest gest simbolic ‘dorim să atragem atenţia cititorilor asupra faptului că giganţii internetului vânează conţinutul jurnalistic’, explică publicaţia DGP.

‘Suntem în favoarea libertăţii internetului (…), dar aceasta nu trebuie să însemne pentru unii folosirea fără restricţii a drepturilor de autor ale altora, iar pentru alţii spectrul falimentului’, afirmă la rândul său redactorul şef al publicaţiei poloneze RP.

Directiva europeană privind reforma drepturilor de autor a făcut obiectul unui lobby intens atât din partea susţinătorilor ei, respectiv mass-media şi creatorii de conţinuturi editoriale, cât şi din cea a adversarilor acesteia, adică societăţile din sectorul tehnologiei informaţiei şi militanţii care invocă libertatea pe internet.

Obiectivul reformei, propusă în anul 2016 de Comisia Europeană, este modernizarea sistemului drepturilor de autor pentru a fi adaptate evoluţiilor din era tehnologiei informaţiei, astfel încât să fie restabilit un anume echilibru al beneficiilor între presa scrisă şi platformele digitale globale.

Principiul de la care pleacă această reformă este să stimuleze platformele de internet, cum ar fi YouTube, să plătească mai bine creatorii de conţinuturi (articolul 13), dar şi să fie creat un nou ‘drept conex’ pentru editorii de presă (articolul 11), care să permită agenţiilor de presă şi ziarelor să fie de asemenea mai bine plătite pentru retransmiterea pe internet a producţiei lor editoriale.

Parlamentul European a respins la începutul lunii iulie textul propus, care va fi supus din nou la vot pe 12 septembrie. Europarlamentarii sunt divizaţi pe acest subiect, atât în rândul marilor familii politice europene cât şi în interiorul delegaţiilor naţionale.