Regionalizarea României: Leii regionali şi judeţele bolnave – HARTA

„Din păcate, în România, de 23 de ani sistemul administrativ a fost blocat. L-am moştenit aşa de dinainte de revoluţie şi am rămas cu el în aceeaşi formă. Vrem să facem un sistem funcţional, un sistem care să ajute cetăţeanul să o ducă mai bine. Regionalizarea are două obiective: reducerea decalajului de dezvoltare dintre sat şi oraş, dintre regiunile slab dezvoltate şi cele dezvoltate şi asigurarea unor standarde de calitate înaltă a serviciilor publice pentru cetăţeni”, a declarat săptămâna aceasta  Liviu Dragnea, Ministrul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice .

Cu alte cuvinte, actualele judeţe care produc, ar urma să le tragă în sus pe cele sărace. Diferenţa de dezvoltare între judeţele aceleiaşi regiuni este în unele cazuri foarte mare. 

Liderii regionali, luaţi după produsul intern brut pe cap de locuitor sunt Cluj pentru regiunea Nord-Vest, Braşov pentru regiunea Centru, Iaşi pentru Nord-Est, Constanţa pentru Sud-Est, Argeş pentru Muntenia, Gorj pentru Sud-Vest şi Timiş pentru Vest.

Pe aceleaşi criterii, judeţele care-şi trag regiunile în jos, fiind cele mai slab dezvoltate, sunt Maramureş în Nord-vest, Covasna în Centru, Vaslui în Nord-Est, Vrancea în Sud-Est, Teleorman în Muntenia, Mehedinţi în Sud-Vest şi Hunedoara în Vest.

România este împărțită în opt regiuni de dezvoltare, numite după poziția geografică în țară – Nord-Vest, Nord-Est, Sud-Vest, Sud-Est, Sud, Vest,Centru, București și Ilfov. Guvernul vrea să suprapună regiunilor de dezvoltare, harta administrativă a României. Potrivit ultimelor declaraţii acestea ar urma să fie funcţionale până la sfârşitul acestui an.

Regiunile de dezvoltare sunt deocamdată opt mărimi statistice, fără personalitate juridică, create în anul 1998 prin asocierea consiliilor județene din România pentru a coordona dezvoltarea regională necesară pentru ca România să adere la Uniunea Europeană.