Reportaj: Sahara de România. Locul unde nu vrea să plouă

Adaugă-ne ca sursă preferată

Zeci de mii de hectare de suprafeţe agricole transformate în teren arid în Mehedinţi. Alte 330.000 de hectare la nivelul întregii ţări. Din Banat şi până în Dobrogea, sudul devine încet dar sigur Sahara României.

Paradoxal, totul se întâmplă la doi paşi de Dunăre, fluviu pe care trec anual sute de miliarde de metri cubi de apă. Efectul încălzirii globale, ignoranţa noastră, rapacitatea care ne-a cuprins după revoluţie, transformă verile din sudul ţării într-un cuptor ce pârjoleşte totul. Am ajuns aici la nici 20 de ani de când am ras de pe faţa pământului perdele de protecţie şi sute de hectare de livezi cu pomi fructiferi. Apoi, nu mai avem nici un metru din sistemul de irigaţii care se întindea odinioară zeci de mii de hectare, în Mehedinţi. Culturile se usucă văzând cu ochii sub arşiţa soarelui, iar terenurile nu mai dau randament. Agricultorii  au şi renunţat să le mai cultive, sunt săraci, nu au bani şi totul cade pradă metru cu metru nisipurilor. Şi pe măsură ce trec anii arşiţa pare să fie din ce în ce mai mare.

Agricultorii au avut doi ani de coşmar şi pare că mai urmează unul, pentru că meteorologii spun că şi în 2013 vom avea două luni de de secetă cumplită. Acest lucru înseamnă că la porumb culturile vor fi compromise.

Niciun strop de apă artificială de şase ani

Burila Mare este una din localităţile cu cea mai mare arie de terenuri transformate în nisipuri în Mehedinţi. Oamenii spun că e demult aşa, doar că până la Revoluţie toate aceste terenuri erau cultivate. Erau aici sute de hectare cu pomi fructiferi şi perdele de protecţie. Acum toate sunt amintire, iar nisipul se extinde necruţător. Astăzi, mai bine de 10 la sută din suprafaţa agricolă a Mehedinţiului, adică 20.000 de hectare din cele 190.000 arabile este formată din nisipuri aride. Fenomenul s-a accentuat după 1990, când agricultura s-a prăbuşit. Perdelele de protecţie formate din salcâmi au fost tăiate şi furate. La fel s-a întâmplat cu mii de hectare de pomi fructiferi.

citeşte restul reportajului pe agrointel.ro