Republica Moldova: Partidele proruse sunt în fruntea sondajelor. Cele aflate la guvernare, în scădere dramatică

Adaugă-ne ca sursă preferată

Conform studiului menţionat, Partidul Nostru, al controversatului om de afaceri Renato Usatîi, este creditat cu cele mai multe opţiuni de vot – 19,8%, acesta fiind urmat, cu 12,8%, de Partidul Socialiştilor, al lui Igor Dodon.

Pe lângă cele două partide care militează pentru o apropiere de Rusia, ar mai trece pragul electoral de 6% două formaţiuni – platforma civică Demnitate şi Adevăr, organizatoarea protestelor antiguvernamentale de la Chişinău, cu 8,3% din intenţiile de vot, şi Grupul de iniţiativă condus de fostul ministru al educaţiei Maia Sandu, cu 6,2% din opţiuni.

Formaţiunile proeuropene aflate în prezent la guvernare – Partidul Democrat, al lui Marian Lupu, şi Partidul Liberal, condus de Mihai Ghimpu – nu ar mai acumula numărul necesar de voturi pentru a intra în parlament, ele fiind creditate cu 4,3% şi, respectiv, 1,2% din voturi. Cu 3,7%, nici Partidul Popular European, al fostul premier Iurie Leancă, nu ar trece pragul electoral de 6%, în timp ce Partidul Liberal Democrat – condus în prezent de ex-premierul Valeriu Streleţ după ce Vlad Filat a fost arestat sub acuzaţii de corupţie – ar obţine doar 0,5% din voturi, o scădere dramatică faţă de 14%, în februarie 2015, încrederea în această formaţiune începând să scadă rapid mai ales după ce PLDM s-a retras în opoziţie.

Creditat cu 3,2% din opţiuni, nici Partidul Comuniştilor, al lui Vladimir Voronin, formaţiune ce dispune în prezent de doar şapte deputaţi după ce 14 parlamentari au părăsit partidul alăturându-se noii majorităţi parlamentare (democraţi, liberali şi un grup de deputaţi liberal-democraţi), care a învestit la 20 ianuarie guvernul condus de premierul Pavel Filip.

Comentând rezultatele acestui studiu, analistul politic Anatol Ţăranu consideră că scăderea dramatică în sondaje a partidelor aflate la guvernare se explică prin faptul că acestea, prin acţiunile lor, au compromis ideea de integrare europeană. El a atras atenţia că accederea la putere a partidelor de stânga, tot mai probabilă în situaţia în care nu există o alternativă bine cristalizată a formaţiunilor aflate la guvernare, ar putea pune în pericol parcursul european al Republicii Moldova, ceea ce ar duce la schimbarea orientării acestui stat spre Est