Republica Moldova: Partidele proruse sunt în fruntea sondajelor. Cele aflate la guvernare, în scădere dramatică

Conform studiului menţionat, Partidul Nostru, al controversatului om de afaceri Renato Usatîi, este creditat cu cele mai multe opţiuni de vot – 19,8%, acesta fiind urmat, cu 12,8%, de Partidul Socialiştilor, al lui Igor Dodon.

Pe lângă cele două partide care militează pentru o apropiere de Rusia, ar mai trece pragul electoral de 6% două formaţiuni – platforma civică Demnitate şi Adevăr, organizatoarea protestelor antiguvernamentale de la Chişinău, cu 8,3% din intenţiile de vot, şi Grupul de iniţiativă condus de fostul ministru al educaţiei Maia Sandu, cu 6,2% din opţiuni.

Formaţiunile proeuropene aflate în prezent la guvernare – Partidul Democrat, al lui Marian Lupu, şi Partidul Liberal, condus de Mihai Ghimpu – nu ar mai acumula numărul necesar de voturi pentru a intra în parlament, ele fiind creditate cu 4,3% şi, respectiv, 1,2% din voturi. Cu 3,7%, nici Partidul Popular European, al fostul premier Iurie Leancă, nu ar trece pragul electoral de 6%, în timp ce Partidul Liberal Democrat – condus în prezent de ex-premierul Valeriu Streleţ după ce Vlad Filat a fost arestat sub acuzaţii de corupţie – ar obţine doar 0,5% din voturi, o scădere dramatică faţă de 14%, în februarie 2015, încrederea în această formaţiune începând să scadă rapid mai ales după ce PLDM s-a retras în opoziţie.

Creditat cu 3,2% din opţiuni, nici Partidul Comuniştilor, al lui Vladimir Voronin, formaţiune ce dispune în prezent de doar şapte deputaţi după ce 14 parlamentari au părăsit partidul alăturându-se noii majorităţi parlamentare (democraţi, liberali şi un grup de deputaţi liberal-democraţi), care a învestit la 20 ianuarie guvernul condus de premierul Pavel Filip.

Comentând rezultatele acestui studiu, analistul politic Anatol Ţăranu consideră că scăderea dramatică în sondaje a partidelor aflate la guvernare se explică prin faptul că acestea, prin acţiunile lor, au compromis ideea de integrare europeană. El a atras atenţia că accederea la putere a partidelor de stânga, tot mai probabilă în situaţia în care nu există o alternativă bine cristalizată a formaţiunilor aflate la guvernare, ar putea pune în pericol parcursul european al Republicii Moldova, ceea ce ar duce la schimbarea orientării acestui stat spre Est