Restructurarea ASF și ANRE: Undă verde de la Curtea Constituțională, rezerve în documente UE și OCDE. Legătura cu Bitcoin și piețele cripto și comparația cu BNR

Atât Autoritatea Națională de Reglementare în Energie (ANRE), cât și Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) au contestat inclusiv prin scrisori adresate diferitelor instituții din România și din afara țării restructurările impuse prin lege. Chiar dacă acestea au fost  deja asumate de Guvern în fața Parlamentului și au fost validate de  Curtea Constituțională, discuții se poartă în continuare în diverse medii, centrul atenției fiind pe proiectele derulate fie la impunerea directivelor Uniunii Europene fie pe fonduri europene. Aceste proiecte ar fi puse puse în pericol de impunerile privind reducerile de personal.

Până acum, așa cum arătam, argumentația instituțiilor vizate a ținut mai ales de relația cu Uniunea Europeană și OCDE, organism care adună mare parte din cele mai puternice economii ale lumii și la care România are ca obiectiv strategic să adere.

AICI susținerile OCDE privind independența ASF

AICI argumentele aduse de ANRE pe baza susținerilor UE

Ambele instituții au mai arătat și că au început deja procese de reorganizare și de restructurare care s-au soldat cu o reducere a personalului, scăderea cheltuielilor și, implicit, creșterea excedentului. Ele au amintit și că plătesc impozit suplimentar în valoare de 33% din veniturile din cote și tarife impuse entităților supravegheate, dar și că nu consumă bani de la buget.

AICI despre procesul de restructurare început deja ASF, care arată că numărul de angajați a revenit la nivelul din 2015

AICI despre procesul de restructurare prin care a trecut ANRE la finalui lui 2024

Reglementarea piețelor de criptomonede, o premieră mondială, trebuie implementată și de România, în principal prin ASF. Programul de digitalizare pe fonduri europene a început. Se fac comparații cu BNR, care e în proces de recrutare de personal

În prezent, discuția se mută pe proiecte concrete, derulate împreună cu Uniunea Europeană. În cazul ASF, cele mai importante astfel de proiecte sunt implementarea MiCA (Markets in Crypto-Assets) și digitalizarea instituției prin Programul Creștere Inteligență, Digitalizare și Instrumente Financiare 2021-2027. În cazul proiectului MiCA, unele voci compară situația ASF cu cea a Băncii Naționale a României (BNR), instituție care nu este afectată de restructurări, în contextul în care și Banca Centrală are un rol în implementarea acestui proiect. România este obligată să transpună și să aplice la nivel național regulamentul european MiCA (Markets in Crypto-Assets), care introduce pentru prima dată un cadru legal unitar în Uniunea Europeană pentru piața criptoactivelor.

Acesta stabilește reguli stricte pentru autorizarea și supravegherea platformelor de tranzacționare și a furnizorilor de servicii cripto, impune cerințe clare pentru emitenți, consolidează măsurile de protecție a investitorilor și obligă la respectarea normelor europene de prevenire a spălării banilor. Practic, MiCA trebuie să aducă industria cripto într-o zonă reglementată, supravegheată și transparentă, reducând riscurile pentru consumatori și pentru stabilitatea financiară. În acest proiect, sunt implicate mai multe instituții, însă principalele sarcini revin ASF.

În acest context, unele voci compară situația Autorității, care nu are dreptul de a mai face angajări și va trebui  să și reducă personalul în linie cu actul normativ asumat de Guvern, cu cea a BNR, care se află în proces continu de recrutare de personal pentru proiectele noi în care este implicată sau pentru compensarea plecărilor din instituție, trăgând concluzia că  se pune problema unei duble măsuri. „Salariile din ASF nu sunt plătite din bani publici, ci din fonduri proprii, ca și în cazul BNR. Mai mult, personalul ASF are un grad de specializare ridicat, comparabil cu cel din Banca Națională a României, iar menținerea unor salarii competitive este o condiție de bază pentru a nu pierde expertiză vitală într-o piață financiară complexă”, afirmă o sursă din domeniu.

În ceea ce privește programul de digitalizare a ASF pe fonduri europene, proiect de 20 de milioane de euro din bani europeni nerambursabili, se pune iar problema întârzierii în contextul lipsei posibilității de a încadra personal specializat, în principal specialiști în IT al căror nivel de salarizare este unul ridicat.

Citește și: EXCLUSIV Cele mai mari schimbări din istoria ASF, cu impact pentru milioane de români. „Vom avea o imagine în timp real asupra piețelor”. Cum va ajuta Inteligența Artificială la evitarea unor noi mari falimente

După semnarea contractului de finanțare, ASF a trecut deja la următorii pași. A elaborat caietele de sarcini în vederea contractării serviciilor necesare implementării acestui amplu proiect. Astfel, potrivit unui anunţ de participare publicat  în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP), Autoritatea alocă 68,4 milioane de lei, fără TVA, pentru servicii de dezvoltare de software şi sisteme informatice, contractul urmând să fie încheiat pe o perioadă de 24 de luni. Acesta va fi atribuit în urma unei licitaţii deschise, iar termenul-limită pentru primirea ofertelor sau a cererilor de participare este 3 noiembrie 2025. Scopul acestuia este implementarea unui sistem informatic integrat care să automatizeze fluxurile interne, să eficientizeze reglementarea, autorizarea și supravegherea și să consolideze protecția consumatorilor.