Retragerea SUA din TPP ar însemna sfârşitul acordurilor de liber schimb – analiză

Acest demers va reduce comerţul global pe viitor, comerţ care a fost mult încetinit de la criza financiară încoace, şi cu siguranţă va duce la sfârşitul procesului de globalizare care a început după cel de-al doilea Război Mondial şi care a fost în general benefic pentru ţările emergente, prin favorizarea apariţiei unei vaste clase de mijloc în multe ţări, cum sunt China şi Brazilia, menţionează reprezentantul băncii de investiţii.

O altă consecinţă directă ar fi împingerea PIB-ului global, care se chinuie să atingă nivelurile pre-criză, puţin mai jos în anii următori. Revenirea unei creşteri economice puternice este amânată pe termen nedefinit, ceea ce înseamnă că majoritatea economiilor dezvoltate vor fi nevoite să se obişnuiască cu o creştere medie anuală a PIB-ului în jur de 1% şi 2% şi cu niveluri mari ale şomajului.

‘Este un semn ce indică sfârşitul acordurilor regionale de liber schimb şi confirmă faptul că tratatul negociat între Statele Unite şi Europa este în moarte clinică. Doar oficialii din Comisia Europeană mai cred că se poate ajunge la un acord în următoarele luni. Semnarea unor acorduri importante de liber schimb între regiuni devine parte din trecut. Înseamnă că protecţionismul s-a întors, deocamdată disimulat, şi ar putea duce la bariere comerciale mai mari şi la devalorizări competitive pe parcursul preşedinţiei lui Trump. Totuşi, acest tip de strategie economică s-a dovedit a fi un mare eşec în anii 1930 şi nu avem niciun motiv să credem că ar funcţiona mai bine în zilele noastre. Confirmă retragerea lentă a Statelor Unite din APAC, care este o parte din zona sa tradiţională de influenţă. Va constitui o oportunitate excelentă pentru creşterea influenţei Chinei în regiune. China, care nu e parte din TPP, va putea să se extindă în Asia şi în America Latină, profitând din plin de influenţa în scădere a Statelor Unite. Aceasta este confirmarea faptului că Statele Unite se întorc încetul cu încetul la izolaţionism, aşa cum s-a întâmplat în anii 1920, de exemplu’, afirmă Dembik.

El menţionează că este dificil de determinat impactul direct pe pieţele financiare.

‘Cu toate acestea, creşterea globală mai mică, intrările de capital străin în scădere în ţările emergente şi posibila apariţie a restricţiilor comerciale nu sunt niciodată lucruri pozitive, pe termen lung, pentru burse. Deocamdată, acestea sunt bine orientate, pentru că politica monetară a Fed şi BCE continuă să aibă o influenţă decisivă asupra preţului activelor financiare. Totuşi, la un moment dat, o creştere slabă pe o perioadă mai lungă va avea, în final, un impact asupra rezultatelor companiilor listate şi, prin urmare, asupra indicilor globali importanţi. Perioada care începe este foarte nesigură din punct de vedere economic. Cei mai recenţi indicatori confirmă că SUA este o economie sănătoasă, dar că ajunge la finalul ciclului său economic. Au trecut 35 de trimestre de la ultima contracţie economică. Cu excepţia unui record de longevitate (40 de trimestre în epoca de aur a lui Clinton), Statele Unite se vor confrunta cu o nouă recesiune în următorii patru ani. Prin retragerea din acordurile de liber schimb şi prin promovarea restricţiilor comerciale, Donald Trump îşi asumă riscul de a grăbi revenirea recesiunii şi împinge lumea într-o nouă perioadă de şomaj la scară largă’, a mai spus Christopher Dembik.