Retrospectivă 2020: Agricultura României zdruncinată de pandemie şi secetă

Agricultura românească a fost zdruncinată în 2020 de două evenimente majore: pandemia de coronavirus şi seceta extremă, care a fost una dintre cele mai grave din ultimii 50 de ani, după cum spun nu numai agricultorii ci şi autorităţile, cu impact direct şi semnificativ în PIB-ul României. Cu toate că s-au depus eforturi financiare pentru a diminua pagubele, au rămas încă sectoare neprotejate, iar o parte din despăgubirile promise agricultorilor se vor rostogoli în 2021.
Economica.net - lun, 28 dec. 2020, 08:54
Retrospectivă 2020: Agricultura României zdruncinată de pandemie şi secetă

Deşi refacerea infrastructurii de irigaţii a fost unul dintre principalele obiective, dacă nu chiar obiectivul numărul 1, pentru mai toate guvernele din ultimii ani, România a rămas tributară importurilor de alimente, fenomenelor meteo extreme, iar producţiile agricole rămân an de an la mila lui Dumnezeu.

Potrivit unei analize KeysFin, seceta şi lipsa investiţiilor în infrastructură vor aduce scăderi de peste 15% în cifra de afaceri ale celor peste 25.000 de companii din agricultura locală, de la aproape 46 miliarde de lei în 2019, în jurul pragului de 39 miliarde de lei în 2020.

* Efectele negative ale pandemiei

Sectorul agricol s-a confruntat cu situaţii deosebite din cauza pandemiei de coronavirus, producând efecte negative asupra activităţii fermierilor şi asupra posibilităţii acestora de a vinde producţia. „A fost un an mai deosebit în 2020 pentru agricultura românească. De ce? Pe lângă evoluţia pandemiei care a marcat agricultura şi industria alimentară românească, chiar dacă activitatea în sector nu s-a oprit niciodată trebuie să recunoaştem că închizându-se HORECA sau alte activităţi care erau direct legate cu agricultura şi industria alimentară, pe parcursul anului au apărut probleme şi pierderi în acest sector, dar am încercat să le compensăm în limitele bugetului pe care îl aveam la dispoziţie şi cu ajutorul fondurilor europene”, a declarat în urmă cu câteva zile ministrul de resort, Adrian Oros, la audierea din comisiile de specialitate pentru un mandat în Guvernul Cîţu.

Printre primele măsuri luate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), după intrarea României în „lockdown”, au fost monitorizarea preţurilor la raft pentru principalele produse alimentare de bază precum şi a stocurilor de alimente şi a inputurilor agenţilor economici, pentru a evita o eventuală criză alimentară. Autorităţile au dat asigurări în repetate rânduri că România şi Europa nu se află în situaţia de a se bloca sau de a intra în criză alimentară, iar coridoarele „verzi” de transport al alimentelor şi inputurilor funcţionează.

„Noi monitorizăm zilnic stocurile, cât şi preţurile, dar mai ales problemele pe care agricultorii şi cei din industria alimentară le au, pentru că am creat o platformă de comunicare încă din prima zi cu tot ce înseamnă mediu asociativ şi în timp real ştim exact care sunt problemele apărute şi încercăm să le rezolvăm punctual”, a afirmat Adrian Oros în data 2 aprilie la un post de televiziune.

La acea vreme, Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite (FAO), Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC) şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) au subliniat, într-un comunicat de presă comun, că incertitudinea cu privire la disponibilitatea alimentelor poate provoca un val de restricţii la export şi ar putea genera o penurie pe piaţa mondială.

În ciuda asigurărilor că nu va exista niciun pericol legat de lipsa alimentelor de pe piaţa românească, Guvernul decide pe 10 aprilie suspendarea exporturilor de cereale spre alte destinaţii decât UE, după ce s-a constatat că în luna martie s-au exportat peste 700.000 de tone de cereale. Măsura se dorea a fi una prin care să se poată asigura necesarul de grâu pentru consumul intern până la viitoarea recoltă şi prin care siguranţa alimentară a României să nu fie afectată.

Premierul Ludovic Orban spunea exact cu o zi înainte de a lua decizia de interdicţie că pe piaţa cerealelor există „un adevărat dezmăţ în materie de export” şi că „nu ne putem permite să acceptăm ca, din lăcomie, unii proprietari de cantităţi de cereale să trimită la export, să ne lase fără grâu”.

Însă nemulţumirile după aceste interdicţii au venit nu doar de la traderi de cereale care aveau deja contractele încheiate cu mult timp înainte şi erau deja cu cerealele în port ci şi de la procesatorii din industria de morărit şi panificaţie, deoarece pe lista interdicţiilor la export au fost incluse şi produse procesate.

Reprezentanţii Asociaţiei Române a Comercianţilor de Produse Agricole au susţinut că suspendarea exporturilor de cereale a adus comercianţilor de produse agricole şi fermierilor români pierderi de sute de mii de euro, dar mai ales o scădere a credibilităţii ţării pe piaţă externă.

Chiar dacă o săptămână mai târziu autorităţile au ridicat interdicţia, măsura a produs însă efecte în lanţ pe piaţă, provocând o undă de şoc pe pieţele globale şi critici din partea Comisiei Europene, în condiţiile în care România era singura ţară din blocul comunitar care luase o astfel de decizie.

Tot în contextul pandemiei, pentru a ajuta sectorul în astfel de vremuri, MADR a demarat crearea unei platforme de comunicare cu mediul asociativ, dar şi a unei platforme online dedicată micilor producători de legume (www.rndr.ro/legume). De asemenea, pentru eficientizare şi respectarea condiţiilor de siguranţă s-a decis depunerea online a cererilor de plată şi a fost adoptat cadrul legislativ pentru aplicarea de scheme conforme Cadrului temporar UE de sprijinire a economiei în contextul pandemiei, respectiv scheme de ajutor de stat pentru susţinerea activităţilor crescătorilor din sectoarele suin, avicol şi bovin.

Nu în ultimul rând, a fost implementată o nouă măsură în cadrul PNDR 2014-2020 – Măsura 21 – Sprijin temporar cu caracter excepţional acordat fermierilor şi IMM-urilor care au fost afectaţi în mod deosebit de criza COVID-19, fiind aprobată şi Schema de ajutor de stat pentru susţinerea activităţii producătorilor din sectorul vitivinicol în contextul crizei economice generate de pandemia COVID-19, cu un buget alocat de 59,5 milioane de lei.

Ministerul Agriculturii a continuat sprijinirea financiară a fermierilor din sectoarele vegetal şi zootehnic, prin acordarea de forme de sprijin conforme cu prevederile legislaţiei Uniunii Europene, având ca sursă fondurile europene şi bugetul naţional, fiind introduse faţă de anul 2019 şi noi programe care să contribuie la sustenabilitatea economică a fermelor, prin creşterea veniturilor fermierilor, îmbunătăţirea potenţialului de producţie, atât cantitativ, cât şi calitativ, precum şi creşterea gradului de valorificare a producţiei.

* Aproape 2,4 milioane de hectare cu culturi agricole „arse” de secetă

Din păcate, seceta extremă din acest an a făcut ravagii pe zone agricole extinse din ţară, iar prognozele Departamentului american al Agriculturii (USDA) şi cele ale Comisiei Europene privind producţia şi exporturile de cereale au devenit tot mai pesimiste, începând cu luna mai, mai ales pentru zona Mării Negre.

Multe dintre culturile însămânţate în toamna lui 2019 şi în primăvara acestui an au fost distruse, fiind consemnate pagube pe circa 2,4 milioane de hectare dintr-un total de aproape 6 milioane de hectare însămânţate.

„Criza sanitară s-a suprapus şi cu o secetă extremă în unele zone din ţară. Zona Mării Negre a fost afectată, iar în ţara noastră toată Dobrogea, sudul Moldovei şi o parte a Olteniei au fost afectate de o secetă pedologică extremă şi puternică. Am încercat să aducem nişte compensaţii, sigur, nu au acoperit nici pe departe pierderile reale ale fermierilor, dar atât a putut bugetul de stat în acest an”, a declarat recent ministrul Agriculturii.

Un prim efect al condiţiilor meteo nefavorabile a fost scăderea drastică a producţiilor, atât în sectorul vegetal în mod direct, cât şi în cel zootehnic, însă autorităţile au dat tot timpul asigurări că necesarul intern pentru consumul uman şi cel industrial este acoperit fără a se crea situaţii conjuncturale de presiune pe piaţă. Datele oficiale anunţate de Ministerul Agriculturii arată că peste 1,18 milioane de hectare cu grâu, secară, triticale, orz, orzoaică, ovăz şi rapiţă, culturi înfiinţate în toamna anului trecut, au fost distruse de secetă şi peste 1,21 milioane de hectare cu porumb şi floarea soarelui, din culturile principale însămânţate în primăvară.

Fermierii români, foarte vulnerabili în faţa fenomenelor meteo extreme, au înregistrat pagube serioase în anul agricol 2019/2020, susţinând că este cel mai greu din ultimii 50 de ani. Aceştia au solicitat ajutorul autorităţilor pentru a depăşi greutăţile şi chiar pentru a evita falimentul.

Guvernul a alocat 850 de milioane de lei pentru acoperirea pierderilor înregistrate la culturile însămânţate în toamna trecută, dar a promis şi alte despăgubiri pentru culturile din primăvară, respectiv pentru porumb şi floarea soarelui. Însă, în opinia fermierilor, măsurile au fost insuficiente. De aceea, ei au solicitat declararea stării de calamitate în agricultură şi amânarea ratelor pe care le au la bănci, măsuri care au destabilizat relaţiile dintre ei şi traderi, două categorii care trebuie să funcţioneze împreună pe piaţa cerealelor.

În data de 15 septembrie, Ministerul Agriculturii lansa în dezbatere publică un proiect de Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului (OUG) privind declararea stării de calamitate pentru fenomenul de secetă pedologică. Documentul preciza că, odată cu declararea stării de calamitate în anumite localităţi sau judeţe, fermierii din acele zone nu vor mai putea fi sancţionaţi sau chiar executaţi silit pentru neîndeplinirea unor obligaţii contractuale faţă de traderi sau furnizori de inputuri agricole.

După apariţia acestui proiect pe site-ul MADR, Asociaţia Română a Comercianţilor de Produse Agricole (ARCPA) a susţinut că declararea stării de calamitate ar produce riscuri imense în sectorul agricol, fiind vorba, în primul rând, de încălcarea unor principii de bază economice şi de afectarea întregului lanţ comercial din agricultura României.

În opinia traderilor, statul trebuie să respecte principiul de bază al neintervenţiei în relaţiile bilaterale, în speţă derularea contractelor comerciale. Alegând să transmită paguba unui membru al lanţului către ceilalţi membri, statul îndeamnă la încălcarea disciplinei contractuale, „disciplină clădită în zeci de ani şi care a stat la baza dezvoltării agriculturii româneşti”.

La capitolul pierderi, reprezentanţii traderilor susţineau că acestea sunt „enorme şi greu de cuantificat”, pentru că includ diferenţe de preţ la multe produse, cum ar fi grâu, porumb, floarea soarelui, dar pot fi chiar şi de ordinul milioanelor de euro pentru fiecare comerciant în parte.

De cealaltă parte a baricadei, Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare (AAC), din care fac parte cele mai importante asociaţii agricole, a solicitat premierului Ludovic Orban să dispună cât mai urgent măsurile legale care se impun, astfel încât OUG privind declararea stării de calamitate şi OUG pentru amânarea ratelor să fie aprobată şi să înceapă să producă efectele aşteptate de toţi actorii implicaţi.

„Având în vedere că anul agricol 2019 – 2020 nu a fost unul normal, OUG vine în sprijinul fermierilor ale căror culturi au fost afectate de seceta pedologică severă şi arşiţa atmosferică, iar nivelul recoltelor a fost diminuat de la 30% până la 100%. Susţinem că avem nevoie de declararea stării de calamitate cât mai repede”, au transmis reprezentanţii Alianţei, într-un răspuns pentru AGERPRES.

Aceştia au susţinut că fermierul din România este acela care îşi asumă toate riscurile şi, în ciuda solicitărilor întemeiate şi pertinente, de multe ori traderii şi comercianţii refuză să negocieze.

La rândul său, preşedintele Federaţiei Naţionale PRO AGRO, Ionel Arion, avertiza că seceta prelungită din acest an va continua să producă efecte devastatoare şi asupra producţiilor viitoare nu numai în zona vegetală ci şi în zootehnie, în condiţiile în care fermierii nu vor putea însămânţa, pentru că nu au resurse financiare. „Avem probleme în bazinele agricole cu potenţial imens, unde se produceau nu numai cereale pentru consum ci şi cele de sămânţă pentru anul următor. Efectele sunt în lanţ şi sunt devastatoare”, a afirmat în data de 18 octombrie preşedintele Federaţiei într-o declaraţie pentru AGERPRES.

El a pledat pentru declararea stării de calamitate în agricultură, considerând că acest lucru ar aduce o gură de oxigen atât fermierilor din vegetal cât şi celor din zootehnie.

Mediatorul situaţiei, ministrul Agriculturii, a transmis că se caută o soluţie cât mai corectă pentru toţi jucătorii de pe piaţă, iar cel mai rezonabil compromis ar fi dacă se va ajunge la un acord între toate părţile implicate în aşa fel încât să nu piardă definitiv niciunul. După toate aceste dispute mai mult verbale în spaţiul public decizia a rămas în coadă de peşte.

* Irigaţiile, între dorinţă şi neputinţă

Reabilitarea infrastructurii de irigaţii a fost unul dintre obiectivele tuturor miniştrilor care au trecut în ultimii ani pe la Agricultură, dar în ciuda unor reuşite de moment, lipsa unei infrastructuri adecvate contribuie la limitarea oportunităţilor de dezvoltare economică în pofida existenţei potenţialului din agricultură şi nu oferă stabilitatea producţiei şi a securităţii alimentare naţionale.

Potrivit ministrului Agriculturii, anul acesta, mai mult ca în alţi ani s-a tot amintit de el, din cauza secetei care a distrus mai mult de două milioane de hectare de culturi agricole, iar suprafaţa reală irigată a fost de 508.000 hectare, „Insuficient, dar atât s-a putut”, spunea oficialul de la minister zilele trecute.

„Noi am declarat de fiecare dată doar suprafaţa reală udată, nu suprafaţa cumulată. Pentru anul trecut s-au declarat 780.000 hectare, când cu toţii ştiam şi mai ales specialiştii de la ANIF ştiau că au fost 278.000 de hectare raportate de trei ori. Anul acesta suprafaţa reală, nu cumulată, a fost de 508.000 de hectare, atât s-a putut, insuficient. Am fi vrut să avem trei milioane de hectare sau măcar cele două milioane de hectare afectate de secetă să fie protejate prin irigaţii. Atât s-a putut, totuşi mult mai mult decât până cum, pentru că s-au terminat unele investiţii făcute şi noi le-am continuat”, a declarat miercurea trecută Adrian Oros.

Oficialul a menţionat că au fost continuate toate investiţiile începute prin Programul Naţional de Reabilitare. „Media celor trei ani a fost de 170 de milioane de lei, atâţia bani s-au alocat. Anul acesta am alocat vreo 256 de milioane de lei, dar am mai suplimentat pentru că s-au făcut lucrări mai multe. A continuat şi programul „apă gratis” şi va continua”, a spus ministrul Agriculturii.

Nu în ultimul rând, Oros a subliniat că Prin Planul Naţional de Rezilienţă şi Redresare (PNRR) vor fi alocate 6,5 miliarde de euro în infrastructura de gestionare a apei, care va cuprinde nu doar infrastructura de irigaţii ci şi infrastructura de desecare/drenaj, lucrări de combatere a eroziunii solului, lucrări de prevenire a deşertificării şi finalizarea sistemului naţional antigrindină şi creşterea precipitaţiilor.

Din datele prezentate în programul de guvernare 2020-2024 privind suprafeţele afectate de fenomene meteo adverse în ultimii 5 ani, reiese că în 2015 au fost distruse 1,75 milioane hectare, din care 1,58 milioane numai din cauza secetei, în 2016 – 1,185 milioane hectare, iar peste 1,04 hectare din cauza secetei, iar în ultimii trei ani suprafeţele s-au redus de la 411.383 hectare în 2017 la 171.720 în 2019, însă anul aceste seceta a distrus aproape 2,3 milioane de hectare.

Potrivit datelor MADR, una dintre măsurile de sprijin din acest an ca răspuns la fenomenele meteo nefavorabile (secetă, precipitaţii) care au afectat culturile agricole a vizat adoptarea unei Scheme de ajutor de stat acordat producătorilor agricoli care au înfiinţat culturi în toamna anului 2019 (OUG nr. 148/2020). Ajutorul de stat s-a acordat unui număr de 27.861 beneficiari, plăţile acordate însumând peste 850 de milioane de lei. Totodată, a fost adoptată şi Schema de ajutor de stat pentru compensarea efectelor fenomenelor hidrometeorologice nefavorabile manifestate în perioada martie-mai 2020 asupra sectorului apicol (HG nr. 716/2020) cu o valoare totală de 49,9 milioane de lei pentru un număr de peste 16.000 de beneficiari.

* Producţia de cereale a României, în cădere liberă în 2020

După doi ani în care România a reuşit să se claseze pe primul loc în Uniunea Europeană la producţiile de floarea soarelui şi porumb, anul acesta recoltele s-au redus, unele chiar la jumătate, pe fondul secetei prelungite şi al lipsei infrastructurii de irigaţii.

Dacă anul trecut producţia totală de cereale a României a fost de 30,4 milioane de tone, recoltată de pe o suprafaţă de 5,56 milioane hectare, anul acesta a ajuns la doar 17,03 milioane de tone, de aproape două ori mai mică, la o suprafaţă uşor redusă faţă de 2019, de circa 5,34 milioane hectare. Randamentul a înregistrat, de asemenea, un recul, de la 5.461 kg/ha în 2019, la 3.188 kg/ha.

Potrivit datelor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, transmise la solicitarea AGERPRES, producţia de grâu a României a înregistrat un minus de aproape 41% faţă de 2019, ajungând la 6,091 milioane de tone, de pe o suprafaţă de 2,088 milioane hectare şi o medie de 2.917 kg/ha, faţă de 4.749 kg/ha anul trecut. Producţii reduse s-au mai înregistrat în acest an şi la orz – 727.377 tone, faţă de 1,34 milioane tone anul trecut, orzoaică – 279.039 tone (539.558 tone în 2019) şi ovăz – 187.522 tone (361.573 tone anul trecut).

Nici în ceea ce priveşte plantele oleaginoase situaţia nu a stat mai bine. Dacă în 2019, cu o recoltă de 3,56 milioane de tone, România „a bifat” cea mai mare producţie de floarea soarelui din Uniunea Europeană, în 2020 a atins doar 1,84 milioane de tone de pe o suprafaţă însămânţată uşor mai mică faţă de 2019, respectiv 1,21 milioane hectare (1,28 milioane ha anul trecut), şi un randament de 1.510 kg/ha, comparativ cu 2.783 kg/ha anul trecut. La rapiţă, reducerea nu a fost atât de drastică, conform statisticii MADR, în condiţiile în care în 2019 s-au obţinut 798.215 tone, iar anul acesta 663.710 tone.

În schimb, producţia de porumb boabe a României a înregistrat un recul cu circa 45% din cauza secetei în 2020, totalizând 9,63 milioane de tone, comparativ cu recolta de peste 17,43 milioane de tone a anului trecut, dar totuşi o cantitate suficientă cât să acopere necesarul intern de porumb boabe estimat la 4,5 milioane de tone. Suprafaţa însămânţată a fost de 2,61 milioane hectare, cu doar 63.000 de hectare sub cea din 2019, însă randamentul a coborât la 3.695 kg/ha, faţă de 6.508 kg/ha.

„Anul agricol 2019-2020 a fost marcat de manifestarea fenomenului de secetă pedologică la nivelul tuturor regiunilor agricole, situaţie care a determinat o scădere a producţiilor medii la hectar faţă de anul 2019 cu circa 40% la cereale, circa 60% la plantele uleioase şi 45% la legume. În ceea ce priveşte sectorul pomicol, producţiile medii sunt în scădere cu circa 31% faţă de anul anterior, iar randamentele la hectar pentru struguri sunt în scădere cu circa 6% faţă de anul 2019”, au transmis reprezentanţii MADR.

Nici sectorul zootehnic nu a stat mai bine în 2020, cele mai recente date ale MADR valabile în perioada ianuarie-octombrie 2020 arată că efectivele de animale au scăzut, faţă de aceeaşi perioadă din 2019, cu 1,42% la bovine, cu 1,26% la ovine/caprine, cu 3,99% la suine, 14,66% la păsări şi 0,90% la familiile de albine.

În perioada analizată, producţiile de carne au scăzut la bovine şi la păsări, cu 16,09% respectiv cu 3,42%, dar au crescut la suine cu 3,78% şi la ovine/caprine cu 0,47%. Şi producţiile de miere şi de ouă au înregistrat un avans cu 18,95%, respectiv 0,96%, în primele 10 luni din acest an, însă producţia de lapte a scăzut cu 0,87%.

* Importurile de produse agroalimentare măresc deficitul comercial şi în 2020

România şi-a mărit deficitul în comerţul cu produse agroalimentare, numai în primele nouă ale acestui an ajungând la 1,243 miliarde de euro, un plus de 21% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Exporturile s-au majorat cu aproape 3%, însumând 5,21 miliarde de euro, însă avansul importurilor a fost de 6%, până la 6,46 miliarde de euro.

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, spunea la finele lunii octombrie că agricultura României are o balanţă comercială deficitară, „care a luat-o la trap nu la galop, începând de prin anii 2015-2016”.

Potrivit MADR, cantitatea totală de produse agroalimentare exportate în perioada ianuarie-septembrie 2020 în ţările intra şi extra comunitare a fost cu peste 4 milioane de tone mai mare faţă de cea importată, însă România a continuat să exporte materii prime şi să aducă din import produse procesate cu valoare adăugată mare. Carnea de porc ocupă de mai bine de 20 de ani prima poziţie în topul produselor importate de ţara noastră, astfel că în perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2020 au fost aduse aproape 192.000 de tone de carne de porc, pentru care s-au cheltuit 433,17 milioane de euro.

În ceea ce priveşte exporturile, cele mai mari încasări au fost obţinute din livrarea cerealelor în spaţiul intra şi extra comunitar, pe primul loc situându-se în acest an, la nouă luni, porumbul, cu o valoare de 747,26 milioane de euro şi o cantitate de peste 3,89 de milioane de tone. Grâul şi meslinul ocupă locul al doilea cu 3,75 milioane de tone şi încasări 723,36 milioane de euro.

În primele nouă luni din acest an s-au exportat 12,41 milioane de tone de produse agroalimentare şi s-au importat 7,91 milioane de tone.

* Absorbţia fondurilor europene destinate agriculturii, dezvoltării rurale şi pescuitului

Potrivit datelor transmise de MADR, Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) a efectuat în acest an plăţi totale în valoare de peste 1,4 miliarde de euro, depăşind astfel ţinta de un miliard de euro asumată la începutul anului.

Până în prezent, toate plăţile efectuate de AFIR prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020) au depăşit 7 miliarde de euro, iar din această sumă, 5,2 miliarde euro reprezintă valoarea rambursată aprobată de Comisia Europeană, ceea ce ridică gradul de absorbţie al PNDR 2020 la peste 71%.

Din totalul fondurilor nerambursabile plătite, peste 3,6 miliarde de euro au fost efectuate pentru proiectele de investiţii în mediul rural, pentru decontarea primelor de asigurare a culturilor, a animalelor şi a plantelor, pentru acţiunile şi investiţiile Grupurilor de Acţiune Locală, pentru investiţii de reducere a efectelor dezastrelor naturale.

De asemenea, prin măsurile delegate către Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) au fost efectuate plăţile compensatorii către fermieri în valoare totală de peste 3,3 miliarde miliarde de euro.

În total, au fost depuse 73.690 de cereri de finanţare conforme, prin care s-au solicitat 9,6 miliarde de euro. Dintre acestea, 47.539 de cereri, cu o valoare de 5,4 miliarde de euro, au fost selectate pentru finanţare. Cele 63.431 de contracte încheiate de AFIR cu beneficiarii PNDR 2014-2020 însumează 5,5 miliarde de euro, aici fiind cuprinse şi contractele de finanţare preluate prin procedura de tranziţie din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007 – 2013.

În ceea ce priveşte plăţile efectuate de APIA, în anul financiar 2020, Comisia Europeană a rambursat din Fondul European de Garantare Agricola (FEGA) suma de 1,896 miliarde de euro, procentul de absorbţie pentru plăţile directe în Campania 2019 fiind de 98,57%.

Referitor la măsurile de dezvoltare rurală delegate de AFIR, prin intermediul declaraţiilor trimestriale de cheltuieli aferente anului financiar 2020, România a solicitat Comisiei Europene suma de 487,91 milioane de euro, reprezentând plăţi efectuate de APIA şi doar contribuţia Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), fără cofinanţare naţională.

În ceea ce priveşte suma plătită din Bugetul Naţional (BN) în anul financiar 2020, aceasta se ridică la 688,75 milioane de euro, sumă ce conţine şi cofinanţarea măsurile de dezvoltare rurală menţionate anterior.

Începând cu data de 16 octombrie 2020, până la data de 15 decembrie 2020, APIA a autorizat la plată suma de 1,79 miliarde de euro din FEGA, FEADR şi cofinanţare de la Bugetul Naţional (BN), iar 1,07 miliarde de euro din sumă urmează să fie rambursată de către Comisia Europeana la data de 5 ianuarie 2021.

Sintetic, situaţia sumelor pe fonduri aferentă perioadei 16 octombrie 2019 – 15 decembrie 2020 arată că suma totală plătită din totalul fondurilor gestionate de APIA se ridică 4,86 miliarde de euro, din care prin FEGA 3,247 miliarde de euro, prin FEADR 818,72 milioane de euro, iar din bugetul naţional 797,15 milioane de euro.

Programul operaţional pentru Pescuit şi Afaceri Maritime 2014-2020 are în prezent o rată de absorbţie de 35,62%, în condiţiile în care sumele declarate la CE sunt de 79,3 milioane de euro, 59,9 milioane de euro provenind din fondurile FEPAM (Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime).

În data de 8 decembrie 2020, Direcţia Generală – AMPOPAM a depus o nouă declaraţie de cheltuieli , care este în proces de verificare în vederea transmiterii către Comisia Europeană, cu o valoare publică de 4,14 milioane de euro, din care 3,1 milioane de euro FEPAM. „Dacă toate aceste cheltuieli vor fi transmise CE, rata de absorbţie va ajunge la 37,46%. De la începutul implementării POPAM 2014- 2020 şi până în prezent, pentru acest program nu au existat dezangajări automate, conform regulii n+3”, spun reprezentanţii MADR.

Conform datelor Comisiei Europene, media plăţilor intermediare efectuate de CE către statele membre este de 31%.

* 2020 – anul negocierilor Politicii Agricole Comune

2020 a fost şi anul în care au avut loc şi negocierile Politicii Agricole Comune şi Mecanismului Financiar Multianual, negocieri care nu au fost deloc uşoare, Brexitul având un rol important care a creat probleme legate de buget, inclusiv României.

„Negocierile principale ale noastre au fost cele care interesau direct fermierul: să menţinem sprijinul cuplat voluntar, pentru că majoritatea ţărilor nu au acest sprijin care se dă din bani europeni şi nu erau de acord să continuăm, menţinerea Ajutorului Naţional Tranzitoriu (ANT) care trebuia să se închidă în 2020, schimbarea datei de referinţă pentru plata ANT şi relaxarea condiţiilor pentru eco-scheme. Erau foarte multe priorităţi, iar când faci negocieri, dacă ai zece şi obţii opt, nu este rău”, a spus recent Oros.

În opinia sa, agricultura românească încă se confruntă cu o proprietate polarizată, un grad de asociere foarte slab, un sistem de irigaţii „nefuncţional şi aproape distrus”, cu îmbătrânirea populaţiei din mediul rural, dar şi cu o balanţă comercială deficitară, context în care „va trebui să facem ceva”. Poate începând din anul 2021.

Te-ar mai putea interesa și
Carantina zonală se încheie pentru localitățile Glina, Tunari şi 1 Decembrie și se prelungește pentru Popești-Leordeni
Carantina zonală se încheie pentru localitățile Glina, Tunari şi 1 Decembrie și se prelungește pentru Popești-Leordeni
Măsura de carantină zonală încetează de vineri, de la ora 22.00, pentru localităţile Glina, Tunari şi 1 Decembrie, potrivit unui comunicat al Prefecturii Ilfov....
Un robot proiectat de o firmă din Israel ar putea să le ia în scurt timp locul degustătorilor de cafea
Un robot proiectat de o firmă din Israel ar putea să le ia în scurt timp locul degustătorilor de cafea
Zilele în care experţii se adunau într-o cameră ermetică pentru a degusta cafeaua şi a da note cu privire la culoare, ...
Guvernul de la Roma a decis relaxarea restricțiilor începând cu sfârșitul lunii aprilie
Guvernul de la Roma a decis relaxarea restricțiilor începând cu sfârșitul lunii aprilie
Italia ar urma să înceapă redeschiderea restaurantelor şi a şcolilor de luni, 26 aprilie, a anunţat vineri şeful guvernului ...
Angela Merkel s-a vaccinat împotriva COVID-19 cu serul de la AstraZeneca
Angela Merkel s-a vaccinat împotriva COVID-19 cu serul de la AstraZeneca
Cancelarul german Angela Merkel a primit vineri prima doză a vaccinului dezvoltat împotriva maladiei COVID-19 de compania ...