Retrospectivă la Ministerul Comunicaţiilor. Între tensiunile de la Poşta Română, fazarea proiectului Ro-Net şi Smart city

Agenda ministerului de resort a cuprins mai multe serii de negocieri cu sindicaliştii din Poştă, acţiuni la care s-au implicat şi alţi oficiali din Guvern, precum vicepremierul Costin Borc. În cele din urmă, în toamna acestui an tensiunile au luat sfârşit, iar doleanţele protestatarilor au fost acceptate şi rezolvate.

Tensiunile de la Poşta Română şi planurile de redresare ale companiei

Situaţia Companiei Naţionale „Poşta Română” şi rezolvarea ei pare să rămână un subiect ce revine în actualitate, în fiecare an. Nemulţumirile salariaţilor şi protestele acestora faţă de cuantumul salarial şi condiţiile de muncă au reprezentat, de departe, capul de afiş de la avizierul insituţiei.

În tot acest timp, Ministerul Comunicaţiilor şi pentru Societatea Informaţională (MCSI) milita pentru o transparentizare a activităţii companiei, ce ar fi urmat să se concretizeze chiar într-o listare pe Bursa de Valori Bucureşti (BVB).

Noul ministru al Comunicaţiilor, Marius Bostan, afirmă, la începutul acestui an, la finalul unei întâlniri pe care a avut-o cu premierul Dacian Cioloş, că Poşta Română trebuie să intre într-un proces de transparentizare, dar şi de modernizare. Oficialul a adus ca argument faptul că sistemele de cartare şi de distribuire automată „nu sunt în conformitate cu ultimele cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii”, adică au rămas în urmă cu 30 de ani.

La rândul său, şeful Poştei Române, Alexandru Petrescu, era de părere că listarea companiei pe Bursa de la Bucureşti nu se poate întâmpla mai devreme de 24 de luni, deoarece este nevoie, în primul rând, de o Hotărâre de Guvern care să reglementeze listarea, iar ulterior de o evaluare şi un lobby la nivelul investitorilor.

Guvernul a decis, la sfârşitul anului 2012, demararea procedurii de privatizare a Poştei Române prin metoda majorării de capital prin aport de capital privat. Aceasta presupune dobândirea de către un nou investitor a unui pachet de acţiuni reprezentând 51% din capitalul social al companiei, inclusiv cel rezultat ca urmare a conversiei în acţiuni a creanţelor statului faţă de companie. Ulterior, ministerul de resort a anunţat că procesul de privatizare al companiei va fi reanalizat în contextul în care operatorul poştal belgian bpost nu a înaintat o ofertă angajantă pentru preluarea celor 51% din acţiunile Companiei Naţionale ‘Poşta Română’ până la data-limită de 15 septembrie 2015.

O altă variantă lansată de către Marius Bostan a fost cea legată de contractarea de către Poşta Română a unui credit din partea unei instituţii financiare internaţionale pentru asigurarea dezvoltării companiei. Instituţia creditoare este Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), iar valoarea împrumutului ar fi urmat să se ridice la 46,1 milioane de euro. Momentan, această variantă nu s-a concretizat…

Pe fondul acestor declaraţii, nemulţumirile angajaţilor din Poşta Română se amplifică, iar în data de 7 mai aceştia organizează un protest în Piaţa Victoriei, la care iau parte circa 3.500 de persoane. În acest context, lucrătorii poştali au propus ca toţi directorii şi „centralul” corespunzător să aibă un plan de venituri, să aducă clienţi şi contracte noi, „nu să le piardă pe alea vechi”, iar dacă nu fac asta în următoarele trei luni se vor aduna din nou la proteste. De asemenea, lista revendicărilor a cuprins şi majorarea, în sumă fixă, a salariului, acordarea procentului de 2% din fondul de salarii, pentru reluarea subvenţionării biletelor de odihnă şi tratament, întreruptă de 3 ani.

Pe durata protestului, o delegaţie a sindicaliştilor a intrat la discuţii, la sediul MCSI, cu ministrul Marius Bostan, secretarul de stat Radu Dorcioman, precum şi cu vice-premierul Costin Borc, iar lucrurile se părea că revin pe făgaşul normal, adică cel dorit de către protestatari. Anterior protestelor poştaşilor, în luna martie, Alexandru Petrescu, directorul general al CNPR, afirma că instituţia nu îşi permite o nouă majorare salarială, după cea realizată la începutul anului trecut, în condiţiile în care necesarul de investiţii este uriaş.

La începutul lunii august, ministrul interimar al Comunicaţiilor, Dragoş Tudorache, cel care l-a înlocuit în iulie pe Marius Bostan, revocat din funcţie de către premierul Dacian Cioloş, afirma că a solicitat Poştei Române să comande un audit serios pentru credibilizarea instituţiei. Două luni mai târziu, Ministerul Comunicaţiilor înaintează Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) raportul Corpului de control privind Poşta Română, sesizând mai multe nereguli referitoare la procedurile privind achiziţia sistemelor informatice şi a maşinilor, precum şi la încheierea contractelor de închiriere a spaţiilor.

În replică, directorul general al Poştei Române, Alexandru Petrescu, susţine că acţiunea Corpului de control al Ministerului a urmărit toate achiziţiile realizate de Poşta Română în ultimii 9 ani, iar mai multe informaţii vor putea fi furnizate în momentul în care voi avea detalii asupra raportului.

La începutul lunii noiembrie, al treilea ministru al Comunicaţiilor numit în decursul acestui an, respectiv Delia Popescu, readuce în discuţie planurile de redresare pentru Poşta Română şi precizează că se întreprind măsuri pentru capitalizarea şi listarea pe bursă a companiei.

Oficialul afirmă, o lună mai târziu, că o capitalizare a Companiei Naţionale „Poşta Română” (CNPR) nu se va mai putea face în acest an, deoarece partenerul privat – Fondul Proprietatea (FP) nu doreşte acest lucru, acesta solicitând garanţii suplimentare.

La scurt timp după această declaraţie, managerul de portofoliu al FP, Greg Konieczny, a susţinut că Fondul este interesat să participe la majorarea de capital a Poştei Române, iar Guvernul ar fi putut să participe la acest lucru, independent de decizia acţionarului minoritare.

„Ne-am exprimat interesul de a participa la majorarea de capital social pentru Poşta Română, având în vedere potenţialele beneficii care ar rezulta pentru companie dintr-o astfel de operaţiune. Fiecare investiţie nouă realizată de Fondul Proprietatea este atent analizată din perspectiva risc/beneficii, precum şi din punct de vedere al lichidităţii viitoare a unei astfel de investiţii. Drept urmare, am solicitat Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale un angajament ferm legat de listarea companiei până la finalul lui 2018, un proces care ar asigura dezvoltarea companiei în următorii doi ani şi mai departe de aceştia. Deşi de acord în principiu cu acest obiectiv, ministerul nu a fost dispus până în prezent să ofere garanţii adecvate în cazul în care listarea iniţială nu este realizată în termenul solicitat”, a spus, pentru AGERPRES, Konieczny.

Din datele publicate la jumătatea acestui an reiese faptul că Poşta Română a încheiat anul 2015 cu o pierdere de circa 30 de milioane de lei, pe fondul unei amenzi primite de la Consiliul Concurenţei pentru activităţi anticoncurenţiale din perioada 2010-2012. Pentru 2016, estimările conducerii arată că operatorul poştal va încheia anul cu un profit net de 4 milioane lei.

Sfârşitul lunii octombrie vine cu un nou protest al salariaţilor din Poşta Română, la care participă 15.000 de persoane. De data aceasta forma de protest aleasă a fost întreruperea lucrului. Solicitările Sindicatului Lucrătorilor Poştali din România au vizat majorarea salariului cu 200 de lei brut.

După o serie de discuţii cu oficialii companiei, sunt avansate două variante de majorări salariale, astfel: o grilă de majorare cuprinsă între 60 de lei şi 200 de lei, şi o altă grilă cuprinsă între 60 de lei şi 140 de lei. Ambele versiuni cu aplicare de la 1 ianuarie 2017. În cele din urmă, pe 31 octombrie, poştaşii negociază şi acceptă varianta prin care, de la începutul anului viitor, salariile să fie majorare cu 80 de lei brut/angajat, la care să se adauge tichete de masă în valoare de 11,50 lei/zi.

La jumătatea lunii noiembrie, oficialii Poştei Române precizează că, în urma discuţiilor şi negocierilor cu reprezentanţii sindicatului, va demara în luna februarie din 2017, un proces de disponibilizare a personalului din sectorul administrativ, iar angajaţii afectaţi de concedierea colectivă vor beneficia de salarii compensatorii. Este vorba despre disponibilizarea a 296 de persoane (aproximativ 1% din numărul total al angajaţilor din Poştă)

Legea securităţii cibernetice rămasă pe circuitul de avizare

La finele lunii ianuarie 2016, Ministerul Comunicaţiilor lansează în dezbatere publică un nou proiect de Lege privind Securitatea Cibernetică a României. De data aceasta, proiectul a fost întocmit fiind luate în considerare criticile aduse prin Decizia nr. 17/2015 a Curţii Constituţionale a României (CCR) asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind Securitatea Cibernetică a României. În 2015, Curtea Constituţională a României îşi motiva decizia prin faptul că Legea privind securitatea cibernetică încalcă prevederile constituţionale privind statul de drept şi principiul legalităţii, precum şi cele privind viaţa intimă, familială şi privată, respectiv secretul corespondenţei.

Pe marginea controverselor care însoţesc noul act normativ, Florin Cosmoiu, şeful Centrului Cyberint din cadrul Serviciului Român de Informaţii (SRI) aduce lămuriri suplimentare. Acesta afirmă că Legea securităţii cibernetice nu conţine articole din care să reiasă că urmăreşte intruziunea în viaţa privată a cetăţenilor. Concret, în viziunea autorităţilor, legea nu urmăreşte decât două obiective majore: crearea de responsabilităţi pentru deţinătorii de infrastructuri cibernetice, persoane juridice – companii publice sau private, respectiv managementul incidentelor de securitate cibernetică. Raportarea unui atac cibernetic către CERT-RO va avea rol de prevenţie. CERT-RO va informa potenţialele victime faţă de posibilitatea unui atac similar.

În ceea ce priveşte problema înregistrării utilizatorilor de cartele prepay, pe baza datelor din cartea de identitate, fostul ministru al Comunicaţiilor, Marius Bostan, susţinea, în primăvara acestui an, că este o chestiunea ce trebuie reglementată. Oficialul a argumentat acest lucru prin faptul că respectivele tipuri de cartele din România au mai fost folosite şi pentru alte lucruri, făcând aluzie la pregătirea unor atacuri teroriste, aşa cum s-au întâmplat în acea perioadă în Franţa şi Belgia.

Bostan a menţionat, totodată, că Legea privind modul în care sunt reglementate cartelele prepay va avea o perioadă de implementare, astfel încât deţinătorii să aibă timp să îşi declare identitatea.

În lunile care au urmat, oficiali din Ministerul Comunicaţiilor au afirmat, în diverse evenimente publice, faptul că Legea privind securitatea cibernetică a România şi, implicit, prevederea referitoare la cartelele prepay, au intrat în circuitul de avizare inter-ministerial.

Nu mai devreme de luna octombrie, ministrul actual al Comunicaţiilor, Delia Popescu, declara într-un interviu acordat AGERPRES, că Legea Securităţii cibernetice necesită, din cauza schimbărilor efectuate la nivelul Guvernului, reluarea pe fluxul de avizare, iar până la finele acestui an să fie avizată de Guvern.

Pe de altă parte, în privinţa Strategiei Naţionale pentru Agenda Digitală 2014 – 2020, autorităţile încă lucrează la implementare acestui act. În plus, a fost creată şi o aplicaţie accesibilă web, privind colectarea indicatorilor aferenţi monitorizării implementării Strategiei, ce va avea rolul de a furniza, atât către public, cât şi către Comisia Europeană, o evidenţă electronică a modului de îndeplinire a actului normativ.

Datele centralizate de Centrul de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică (CERT-RO) arată că, în decursul anului 2015, au fost colectate şi procesate 68.206.856 de alerte de securitate cibernetică, în scădere cu 13% faţă de 2014. Din acest total, 68.205.633 au fost alerte colectate şi procesate automat (feed-uri) şi 1.223 alerte colectate şi procesate manual (email tiketing).

Totodată, instituţia menţionează că un număr de 2.321.931 de adrese IP unice au fost vizate de alertele colectate de CERT-RO, anul trecut, iar numărul total de IP-uri unice alocat organizaţiilor din România este de 8.958.498, în scădere faţă de anul 2014 (circa 10 milioane) şi anul 2013 (circa 13,5 milioane).

În acelaşi context al Agendei Digitale şi al obiectivului de simplificare birocratică, platforma de plăţi online Ghiseul.ro rămâne unul dintre cele mai fiabile instrumente gândite şi puse în practică de către autorităţile din domeniu. Cele mai noi informaţii, publicate de AGERPRES, pe acest subiect, relevă că, până la jumătatea acestui an, raportat la decembrie 2015, numărul de instituţii înrolate în platformă a crescut până la 254, faţă de 177. De asemenea, numărul utilizatorilor a ajuns la 128.275, iar numărul de tranzacţii efectuate s-a situat la 281.851.

Valoarea tranzacţiilor, prin Ghişeul.ro, se situa, în data de 17 octombrie, la aproximativ 80,3 milioane de lei, în creştere de la aproape 50 de milioane de lei, raportate în decembrie, anul trecut.

Susţinerea clusterelor IT şi fondurile europene

Segmentul proiectelor finanţate din bani europeni vizează, încă de la începutul anului 2016, dezvoltarea de clustere în sectorul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor (TIC). În acest sens, Ministerul Comunicaţiilor anunţă, pe 29 ianuarie, prelungirea cu o lună a perioadei de înregistrare a propunerilor de proiecte pentru sectorul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor pentru Programul Operaţional Competitivitate 2014 – 2020, Axa Prioritară 2, Acţiunea 2.2.1 ‘Sprijinirea creşterii valorii adăugate generate de sectorul TIC şi a inovării în domeniu prin dezvoltarea de clustere’. Pachetul financiar total pentru întregul program operaţional este stabilit la peste 1,32 miliarde de euro.

În primăvara acestui an, ministerul de resort anunţă că un număr de 235 de proiecte, în valoare de aproape 520 de milioane de euro, a fost depus în cadrul acţiunii 2.2.1, prin care se sprijină creşterea valorii adăugate în sectorul TIC, din Programul Operaţional Competitivitate (POC) 2014 – 2020.

Proiectele susţinute financiar aparţin IMM-urilor care sunt înregistrate şi îşi desfăşoară activitatea în România, fie individual sau organizate în cadrul unui parteneriat de tip cluster sau consorţiu, şi a căror activitate este axată pe IT&C.

Conform celor mai noi date privind absorbţia fondurilor europene, ministrul Delia Popescu a subliniat, în octombrie, că Ministerul Comunicaţiilor are în derulare patru proiecte pe fonduri europene: proiectul Ro-Net, aflat în procedura de fazare de pe vechiul exerciţiu financiar, valoarea totală fiind de 377.838.279 lei, două proiecte (eGov şi eCom) finanţate prin POCA (Programul Operaţional Capacitate Administrativă, n.r.), în valoare de aproximativ 23 milioane de lei, şi un proiect finanţat pe POAT (Programul Operaţional Sectorial Asistenţă Tehnică, n.r.), în valoare de 11,5 milioane lei, proiect care are o perioadă de implementare de 36 luni. În afară de Ro-Net, care este un proiect început în anul 2014 şi pentru care s-au cheltuit până în prezent 84.413.340 lei, toate celelalte sunt proiecte aprobate în anul 2016.

Dezvoltarea sectorului IT&C din România continuă să se afle pe agenda ministerului de de resort. Astfel, în data de 16 iunie, Ministerul Comunicaţiilor şi Bursa de Valori Bucureşti (BVB) lansează o nouă serie de workshopuri dedicate companiilor din sectorul IT&C, în cadrul programului „BVB pentru IT&C”.

Pe durata programului au fost organizate şase ateliere de lucru, ce s-au încheiat pe data de 4 octombrie şi în cadrul cărora participanţii au putut afla despre oportunităţile disponibile pe pieţele de capital pentru companiile care sunt în căutarea de capital, precum şi evaluarea de piaţă. Mai mult, BVB va facilita accesul investitorilor potenţiali interesaţi de acţiunile sau obligaţiunile emise de societăţile de pe AeRO sau de pe piaţa principală. De asemenea, toate societăţile înregistrate vor beneficia de o consultanţă iniţială gratuită, care urmează să fie realizată de BVB şi intermediari.

Cu fibra optică la sate…

Anunţat şi demarat cu mare fast în urmă cu doi ani, proiectul Ro-Net, prin care 783 de localităţi din mediul rural ar fi trebuit să fie conectate de reţeaua de Internet de mare viteză (broadband) în cel mult un an, a trecut prin două etape de recalculare a datei limită…

Autorităţile s-au întrecut atât în avansarea de termene, cât şi a numărului de localităţi care se ar fi urmat să se bucure de conexiune la Internet. Dacă la finele lunii martie a acestui an, am aflat de la secretarul de stat în Ministerul Comunicaţiilor, Horaţiu Anghelescu, că au fost recepţionate, la vremea respectivă, 99 de localităţi în cadrul proiectului Ro-Net, până la ora actuală, şi că restul până la 783 de localităţi urma să fie finalizat până la 31 decembrie 2016, fostul ministru de resort, Marius Bostan, anunţa, o lună mai târziu, că până la sfârşitul lunii noiembrie, se vor finaliza lucrările în 700 de localităţi…

În 8 august, ministrul interimar al Comunicaţiilor, Dragoş Tudorache, declara că aproximativ 600 de localităţi din mediul rural din cele 783 vor beneficia până la finele acestui an de Internet în bandă largă, prin intermediul proiectului Ro-Net. Oficialul a precizat, totodată, că în cazul celorlalte localităţi se va încerca finalizarea lucrărilor pe alt proiect dedicat Reţelei de Noua Generaţie, pentru care există un buget de 100 de milioane de euro, pe noul exerciţiu financiar 2014 – 2020.

Două luni mai târziu ministru al Comunicaţiilor, Delia Popescu, şi-a declarat scepticismul în privinţa finalizării proiectului Ro-Net până la sfârşitul anului 2016. Ministrul a subliniat că procedura de fazare a acestui proiect major nu era finalizată, obiectivul ca toate cele 783 de localităţi din mediul rural să aibă Internet broadband, fiind „mai mult decât ambiţios şi, probabil, că nu se va putea atinge”.

La scurt timp după aceste declaraţii, de la Bruxelles vine şi o veste bună: Comisia Europeană decide alocarea sumei de 45,7 milioane de euro din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) pentru proiectul Ro-Net, început în perioada 2007-2013.

Ro-Net este un proiect major finanţat prin fonduri structurale europene. La finalul lunii mai, Comisia Europeană a decis modificarea acestui proiect şi împărţirea sa în două etape. Valoarea totală aprobată pentru prima etapă a proiectului este de 18,8 milioane de euro, din care 12,5 milioane reprezintă co-finanţarea prin Fondul european de dezvoltare regională. Bugetul proiectului pentru cea de-a doua etapă este de 53 milioane de euro.

Potrivit MCSI, ‘Ro-Net va acoperi 783 din cele 2.268 de localităţi identificate ca ‘zone albe’ iar acest lucru va contribui la reducerea decalajului digital dintre zonele urbane şi zonele rurale aducând Internetul în bandă largă mai aproape de 130.000 de gospodării, cu 400.000 de locuitori, 8.500 de întreprinderi şi 2.800 de instituţii publice’.

Graţie proiectului, aproximativ 400.000 de persoane, precum şi 8.500 de firme şi 2.800 de instituţii publice vor avea acces la Internet în bandă largă. Cei doi operatori desemnaţi să implementeze proiectul, în urma licitaţiei organizate de Ministerul Comunicaţiilor şi pentru Societatea Informaţională, sunt Telekom Communications şi Telekom Mobile.

Conceptul de ‘Smart City’de la proiect la realitate

Oraşul Alba Iulia ar putea deveni primul oraş inteligent (smart city) din România, ca urmare a derulării unui proiect-pilot ce ar urma să se finalizeze până în anul 2018, era informaţia pe care fostul ministru al Comunicaţiilor, Marius Bostan, o aducea în prim-plan cu ocazia celei de-a XX-a ediţii a expo-conferinţei Ziua Comunicaţiilor 2016 de la Bucureşti.

Ulterior, proiectul-pilot ‘Smart City Alba Iulia 2018’ este prezentat, oficial, într-o conferinţă de specialitate, organizată la Alba Iulia, în perioada 20 – 21 septembrie 2016. Mai mult, proiectul de hotărâre privind încheierea protocolului de colaborare între ministerul de resort şi Primăria Municipiului Alba Iulia a fost avizat favorabil de către consilierii locali pe data de 27 iulie.

Ministerul Comunicaţiilor precizează faptul că acest proiect se va baza pe dezvoltarea de parteneriate public-private, la care îşi vor aduce contribuţia: industria de IT&C, asociaţii, institute de cercetare-dezvoltare, universităţi şi, nu în ultimul rând, voluntari vor lucra împreună la construirea celui mai modern şi inteligent oraş din România din punct de vedere high-tech. Proiectul urmează să se finalizeze în decembrie 2018, odată cu celebrarea centenarului Marii Uniri, la Alba Iulia.

La începutul lunii octombrie, este anunţată prima platformă colaborativă Smart City din România şi din sud-estul Europei, creată de cei mai importanţi 100 de decidenţi Smart City din ţara noastră. Conform iniţiatorilor proiectului, platforma a atras, până în prezent, mai mult de 20 de entităţi interesate să-şi aducă aportul la dezvoltarea acestui proiect (instituţii publice, companii, ONG-uri şi mass-media).

Atât fostul ministru al Comunicaţiilor, Marius Bostan, cât şi actualul ministru, Delia Popescu, au subliniat necesitatea funcţionării unei Platforme Smart City, amintind importanţa primelor proiecte în acest sens: Alba Iulia, Oradea şi Timişoara.

În data de 2 decembrie, Ministerul Comunicaţiilor lansează la Alba Iulia, proiectul-pilot ‘Smart City Alba Iulia 2018’, prin care se urmăreşte identificarea modelelor de investiţii conforme cu bunele practici europene şi internaţionale în condiţii de participare voluntară a mediului de afaceri din domeniul IT&C, a asociaţiilor de profil, mediului academic şi oricărei altă parte interesată să contribuie cu expertiză şi soluţii Smart la construirea oraşului viitorului:

La scurt timp, ministerul de resort postează pe propria pagină de Internet Ghidul Smart City pentru România, un instrument de evaluare a comunităţilor şi de bune practici internaţionale, soluţii şi tehnologii inteligente care, aplicate la nivel local şi regional, pot transforma comunităţile în oraşe inteligente, cu acces liber la produse şi servicii de calitate, cu sisteme de sănătate şi educaţie moderne, precum şi cu administraţii publice transparente, care să guverneze împreună cu cetăţeanul.