În 3 iulie, boardul executiv al FMI a anunţat că David Lipton, prim-adjunctul directorului general al Fondului, va prelua interimar conducerea instituţiei, în urma nominalizării lui Christine Lagarde la preşedinţia Băncii Centrale Europene (BCE).

Anterior, Lagarde informase că în timpul procesului de nominalizare va renunţa temporar la atribuţiile sale de director general al Fondului Monetar Internaţional.

Nominalizarea franţuzoaicei Christine Lagarde la preşedinţia Băncii Centrale Europene este văzută de mulţi analişti ca surprinzătoare. Ar fi prima femeie care ar conduce BCE, după ce mandatul de opt ani al actualului preşedinte, Mario Draghi, se va încheia la sfârşitul lunii octombrie.

În 5 iulie 2011, Christine Lagarde a devenit prima femeie care deţine funcţia de director general al Fondului Monetar Internaţional, iar în 2016 a obţinut al doilea mandat de cinci ani la conducerea FMI.

Anterior, în perioada 2007 - 2011, a fost ministru de Finanţe în Franţa.

Reuniţi în 10 iulie la Bruxelles, cei 28 de miniştri de Finanţe din UE au demarat o primă discuţie cu privire la succesorul lui Christine Lagarde la şefia FMI.

Conform unei tradiţii nescrise, care datează de la înfiinţarea Băncii Mondiale şi a Fondului Monetar Internaţional, în fruntea BM a fost numit un american, iar europenii au desemnat persoana de la şefia Fondului Monetar Internaţional.

Publicaţia germană Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ) a anunţat, citând surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul, că Germania şi Franţa au acceptat să-l sprijine pe Mark Carney, guvernatorul Băncii Angliei (BoE), pentru postul de director general al Fondului Monetar Internaţional.

"Nu există un astfel de acord. După cum în mod repetat a precizat Ministerul francez de Finanţe, nimeni nu poate spune că are sprijinul Franţei. Nu a fost luată o astfel de decizie de către autorităţile franceze. Credem că trebuie să existe consens privind numele candidatului european", a declarat un purtător de cuvânt al Ministerului francez de Finanţe

Fără a cita sursa informaţiei, Frankfurter Allgemeine Zeitung anunţase că iniţial Germania şi Franţa au acceptat să-l sprijine pe Mark Carney pentru a prelua în 2021 postul de director general al Fondului Monetar Internaţional. Dar, în urma nominalizării lui Lagarde la şefia BCE, Berlinul şi Parisul au decis să accelereze numirea lui Carney la FMI.

Un purtător de cuvânt al BoE a refuzat să comenteze informaţia.

Carney, care a fost şi guvernator al Băncii Centrale a Canadei, este foarte respectat în cercurile financiare internaţionale. Recent, ministrul britanic de Finanţe, Philip Hammond, anunţase că Mark Carney îşi va prelungi mandatul la Banca Angliei cu încă şapte luni, până la sfârşitul lunii ianuarie 2020, pentru a ajuta la atenuarea efectelor ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană.

Deşi este născut şi crescut în Canada, Mark Carney deţine atât paşaport britanic, cât şi irlandez, pe lângă cetăţenia canadiană.

Alţi europeni "bine plasaţi" pentru a candida la şefia FMI sunt Margrethe Vestager, comisarul european pentru concurenţă, şi olandezul Jeroen Dijsselbloem, fost ministru de Finanţe şi preşedintele Eurogrup.