1EUR = 4.8378 RON | Bucureşti 35 º

Companii

Reversul ieftinirii petrolului: Gazprom va ameninţa şi mai mult siguranţa energetică a Europei

Părerea unanimă este că scăderea preţurilor la energie nu are cum să producă efecte negative la nivelul economiei Europene, un mare consumator de resurse energetice, inclusiv pe baza presupunerii că preţul mai mic al energiei este un factor care conduce la creştere economică. Lucru care este adevărat, dar care, potrivit lui Alan Riley, expert în sectorul gazelor naturale şi profesor la City University din Londra, are un impact direct asupra securităţii aprovizionării.

20 ian, 2015 | | ECONOMICA.net

Într-un articol publicat recent de Natural Gas Europe şi intitulat "Scăderea preţului petrolului şi securitatea energetică a Uniunii Europene", Riley atrage atenţia că scăderea preţurilor la ţiţei poate avea drept consecinţă o reducere a independenţei energetice a blocului continental, iar Rusia este cea care va profita de noua situaţie.

"Producţia de petrol şi gaze din surse convenţionale scade, în Europa. Zăcămintele sunt situate în Marea Nordului şi în alte zone offshore. Cele din Marea Nordului au ajuns la maturitate şi devine din ce în ce mai scump şi mai provocator, din punct de vedere tehnologic, să extragi ce mai este pe fundul mării. Este nevoie de noi regimuri de taxare mai atractive pentru încurajarea investiţiilor necesare pentru extracţia hidrocarburilor care au mai rămas (...). O sacădere temporară a preţului la petrol (care are efecte similiare asupra gazului), aşa cum a fost în 2009, are efecte limitate asupra climatului investiţional. Însă, dacă preţurile rămân scăzute pentru mai mult timp, este posibil ca programele de investiţii să fie oprite. Odată oprite, este mult mai greu să fie repornite. Resursele financiare pentru ele vor fi realocate pentru alte proiecte, infrastructura existentă în zonă se va deteriora, companiile de servicii vor pleca iar proiectele vor fi abandonate.
Impactul pe termen mediu şi lung al preţurilor mici la energie nu se va vedea doar în Marea Nordului. Unul dintre puţinii producători semnificativi de hidrocarburi din surse convenţionale din Europa este România. Ţara se confruntă cu o scădere semnificativă a producţiei, care o va face din ce în ce mai dependentă de importuri, la nivelul anului 2020. De aceea, România trebuie să exploateze la potenţialul maxim perimetrele (gaziere-n.red.) din Marea Neagră, iar preţurile în scădere vor face mai dificilă atragerea de investiţii care să asigure dezvoltarea acestor zăcăminte la potenţialul maxim. Probleme similare sunt în Grecia şi Cipru, cu menţiunea că în Cipru există şi probleme de ordin geopolitic (dispute cu Turcia pe marginea platoului continental), care, alături de preţul scăzut al ţiţeiului, sunt o nouă piedică în calea investitorilor.

Pericolul pentru Uniunea Europeană este că, pe termen mediu şi lung, dacă preţurile la hidrocarburi rămân scăzute, asta va conduce la deterioarea câmpurilor şi instalaţiilor aferente, care sunt deja în producţie, din cauza lipsei investiţiilor pentru întreţinere. Efectul va fi o creştere a dependenţei Europei de furnizorii externi", scrie Alan Riley.

Cine va profita de pe urma acestei situaţii? Ruşii, spune Riley, pe baza unui raţionament destul de simplu. Şi gigantul rus al gazelor Gazprom este afectat de scăderea preţurilor la petrol, pentru că va câştiga mai puţin, dat fiind că marea majoritate a contractelor de livrare a gazelor pe termen lung au o formulă de preţ care ţine cont de evoluţia cotaţiilor la barilul de petrol. Ca atare, ruşii vor fi în poziţia de a câştiga din ce în ce mai mult din piaţa europeană a gazelor, pentru că gazul lor va fi mai ieftin, inclusiv pentru producţia de energie electrică, decât sursele pe care le au europenii: cărbune, nuclear sau regenerabile. Mai mult, va lovi şi în cota de piaţă a gazelor lichefiate (LNG) şi va pune stavilă intrărilor masive pe piaţa europeană de LNG produs în Statele Unite, pentru simplul motiv că va fi mai ieftin. Totuşi, pentru ca Gazprom să-şi maximizeze poziţia şi infuenţa pe piaţa europeană, va fi obligată să-şi reconfigureze lanţul de aprovizionare pentru a reduce costurile şi să producă mai mult pentru export. De fapt, aceasta ar fi şi una dintre dilemele acestui an: este Rusia pregătită să-şi reformeze piaţa de gaze pentru a-şi creşte profiturile şi influenţa în Europa?

În plus faţă de raţionamentul strict energetic al profesorului britanic, dar în aceeaşi linie, mai trebuie adăugat şi că Rusia va încerca tot posibilul pentru a-şi maximizeze încasările din exportul de resurse naturale, chiar dacă, pe unitate, preţul este mai mic. Sancţiunile occidentale au lovir destul de dur economia rusă, rubla s-a depreciat puternic, iar ieşirile de capital străin vor trebui compensate, intrarea de valută din exporturile de energie fiind una dintre surse.

Perspectiva scăderii producţiei interne a Uniunii Europene combinată cu creşterea competitivităţii Gazprom ar trebui să le dea de gândit politicienilor de la Bruxelles, Washington, Londra şi Berlin, avertizează profesorul britanic. Pot fi luate măsuri în termeni de taxare şi de modificare de regim al concesiunilor pentru a limita impactul scăderii preţurilor asupra producţiei. O zonă la care politicienii trebuie să se uite este susţinerea exploatărilor clasice, onshore. Dacă există câmpuri onshore, atât cu resurse convenţionale, cât şi neconvenţionale, care să poată fi exploatate cu costuri mici, acestea pot compensa scăderea generală a producţiei, crede profesorul britanic.

Gazprom asigură un sfert din necesarul de gaze naturale al Europei. În termeni nominali, circa 160 de miliarde de metri cubi (grosier, cam de 10 ori mai mult decât consumul României) au fost pompate în 2013 din Rusia spre Europa, iar ţările din Vestul continentului au consumat cam trei sferturi din această cantitate.

loading...
Loading...

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO