Roatiş (ANSVSA): Manipularea medicamentelor pentru tratarea animalelor este un fenomen scăpat de sub control – Interviu

Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) va reactiva în toamna acestui an platforma naţională de control prin care vor fi verificate falsurile de pe piaţă, a afirmat, într-un interviu acordat Agerpres, preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), Radu Roatiş.
Economica.net - mar, 24 mai 2016, 14:48
Roatiş (ANSVSA): Manipularea medicamentelor pentru tratarea animalelor este un fenomen scăpat de sub control - Interviu

Acesta susţine că a solicitat Comisiei Europene (CE) acordul pentru vaccinarea profilactică pentru dermatita nodulară la bovine în fermele din sudul ţării în vederea prevenirii apariţiei bolii în România, dar şi pentru regionalizare, astfel încât restul zonelor ţării să nu fie afectate de interdicţii la export.

Şeful ANSVSA a mai vorbit despre creşterea cantitativă şi calitativă a controalelor pe produsele agroalimentare care vin din import sau din spaţiul intracomunitar, despre modificarea legislaţiei în ceea ce priveşte controlul circulaţiei medicamentelor utilizate pentru tratarea animalelor deoarece acest fenomen ‘este scăpat de sub control’, precum şi despre încurajarea micilor producători de a pune pe piaţă mai multe produse locale, dar salubre.

Radu Roatiş a adăugat că România ar putea relua schimburile intracomunitare cu porci vii în ultima parte a acestui an,
dacă ţara dovedeşte Comisiei Europene că stăpâneşte foarte clar fenomenul circulaţiei virusului pestei porcine clasice şi al circulaţiei animalelor.

AGERPRES: Aţi preluat şefia ANSVSA de mai puţin de o lună şi avem deja o serie de informaţii despre legume şi fructe depistate cu pesticide peste limita admisă sau carne de pui infestată cu Salmonella. Intră acum pe piaţă mai multe produse nesigure sau pur şi simplu faceţi mai vizibile controalele inspectorilor ANSVSA?

Radu Roatiş: Din punctul meu de vedere trebuie să contrabalansăm activitatea noastră pentru că este o instituţie de maximă importanţă care are are grijă de cetăţeni. Ea vine şi ca urmare a unei comenzi sociale pentru că evenimentele apar, nu le putem decât previziona şi trebuie să ne mobilizăm astfel încât să nu apară episoade neplăcute. În aceste condiţii am constatat că este necesară o creştere atât a controalelor, cât şi a calităţii acestor controale. Mai important decât acest lucru este şi decizia care se ia în urma lor. Nu este important doar să ştii, ci să şi aplici ceea ce ai aflat în urma controalelor.

AGERPRES: Să înţeleg din ceea ce spuneţi dumneavoastră că au fost făcute în ultimele săptămâni mult mai multe controale decât înainte?

Radu Roatiş: Într-adevăr au fost făcute mai des. Pot să vă spun, de exemplu, că pe o perioadă de nici măcar 10 zile am crescut frecvenţa lor cu un procent de 5%, asta înseamnă că din 10 loturi verificăm un număr mai mare. Avem şi primele semnale. Pentru multe dintre ele la care rezultatele nu erau cele pe care ni le-am fi dorit am informat opinia publică, inclusiv despre ţara de origine a acestor produse, chiar dacă a fost comerţ intracomunitar sau import din state terţe, însă cele mai multe produse cu probleme au provenit din state terţe.

AGERPRES: Concret, cum se fac aceste controale?

Radu Roatiş: Totul este previzionat în zona statistică. La intrarea în ţară sunt două tipuri de activităţi, una dintre ele se referă la mărfurile care intră în ţară din alte state decât cele membre UE şi intră prin Porţile de Inspecţie la Frontieră (PIF), unde avem personal specializat atât pe produse de origine animală, cât şi non-animală, dar şi pe animale vii. De exemplu, dacă vine un transport la Constanţa din Turcia, Iordania sau Etiopia, care aduce cu un vapor o încărcătură mare de legume şi fructe, se verifică mai întâi documentele din punct de vedere scriptic, apoi cei de la vamă trebuie să ne înştiinţeze de acest transport care a intrat în spaţiul teritorial românesc. Colegii mei se duc şi ei şi verifică scriptic, în funcţie de ceea ce rezultă din pericolul sau analiza de risc a produsului care vine în ţară, se fac prelevări de probe, iar agenţii economici sunt înştiinţaţi după ce vin rezultatele de laborator.

AGERPRES: Cât de rapid vin aceste rezultate de la laborator pe produsele care intră în ţară?

Radu Roatiş: Vin rapid, dar va trebui să lucrăm şi la acest lucru, respectiv de a scurta perioada în care apar rezultatele, care acum este de la 2 la 7 zile, în funcţie de ce analize facem. Vă daţi seama că într-un laborator intră zeci de mii de probe, dar România are un sistem performant de laboratoare. Dacă se constată neconformităţi la aceste produse, suntem alertaţi şi se porneşte mecanismul prin care odată intrate în ţară şi dirijate către depozit sunt oprite de la vânzare şi distruse. Mai există posibilitatea ca atunci când primeşte rezultatele care sunt neconforme, cel care vine, să zicem, cu un vapor de arahide, poate să şi le retragă şi să nu mai intre în spaţiul teritorial. Este respingere şi o face pe banii lui. Practic, costurile legate de orice respingere se suportă de către agentul economic, pentru că el a greşit. Treaba noastră este să nu ajungă la consumatori.

AGERPRES: Ce produse neconforme au intrat mai mult în România în această perioadă, de origine animală sau non-animală şi din ce ţări?

Radu Roatiş: Cele mai mult produse au fost de origine non-animală, adică legume şi fructe provenite din Turcia şi Iordania. Nimeni nu are interesul să priveze consumatorul român de punerea pe masă a unui produs, însă acela trebuie să respecte normele pe care le solicită legislaţia şi dacă le respectă nu este nicio problemă în a face acest timp de comerţ. S-a produs o oarecare iritare în rândul celor care fac comerţ, dar vom fi fermi şi nu ne vom opri. Aceste controale vor fi făcute susţinut, iar rezultatele lor vor fi comunicate către opinia publică. Interesul este de a reduce până la a stopa aceste fenomene.

AGERPRES: Din produsele care au intrat în ultima perioadă în ţară există vreun risc să se fi consumat deja o mare parte dintre ele?

Radu Roatiş: Vreau să fac nişte precizări. De exemplu, în cazul unor transporturi recente de caise şi nectarine provenite din Turcia, cu notificări de depăşiri ale limitelor maxime admise de pesticide şi fungicide, odată depăşită această limită maximă, indiferent că este cu foarte puţin, se consideră că produsele sunt neconforme. Ca să te îmbolnăveşti, aşa cum spun rapoartele Agenţiei Europene pentru Siguranţă Alimentară (EFSA), este nevoie de un consum pe o perioadă îndelungată, dar rolul nostru este de a nu permite consumul, chiar dacă oamenii de ştiinţă spun că este nevoie de un consum pe termen lung. Eu consider că accidente sau repetări de a introduce aşa ceva în ţară nu trebuie să existe.

AGERPRES: Aţi găsit cazuri de îmbolnăviri din cauza consumului de produse cu pesticide peste limita maximă admisă?

Radu Roatiş: Aceste lucruri ni le pot spune doar cei de la Direcţia de Sănătate Publică. Din cunoştinţele mele, eu personal, am avut sesizări vizavi de simptome, dar nu am primit confirmările până la urmă. Şi atunci nu cred că trebuie să ne sperie că o cantitate mică, adică 171 de kilograme, a ajuns pe piaţă, din peste 10.000 de kilograme, de exemplu, aşa cum a fost în situaţia amintită privind caisele şi nectarinele din Turcia. Vorbesc însă de repetabilitatea consumului, acolo dorim să ajungem, ca el să nu se întâmple şi evident să nu fie expusă populaţia.

AGERPRES: Cum se face controlul pe schimburile intracomunitare? Tot mai multe voci spun că ar trebui să controlăm mai mult produsele provenite din Uniunea Europeană pentru că şi aici au fost sesizate o serie de probleme.

Radu Roatiş: Într-adevăr, avem tot mai multe sesizări din partea producătorilor noştri, chiar şi din partea fermierilor, vizavi de lipsa unor elemente de corectitudine între ceea ce se aduce în România şi din spaţiul european. Vom fi atenţi şi pe această zonă şi acolo vom mări frecvenţa verificărilor pentru că legislaţia ne permite. Vă pot spune că în urmă cu două-trei săptămâni colegii mei de la Bihor au găsit în urma unor controale un lot de 1.500 de kilograme de carne de pasăre provenită din Polonia şi infestată cu bacteria Salmonella, dar care nu a ajuns pe piaţă. Ne vom apleca foarte mult şi asupra comerţului cu animale vii, tot cu statele membre, pentru că am văzut şi acolo multe lucruri care nu sunt la locul lor. De multe ori nu coincid documentele din transporturi. De exemplu, la Arad, colegii mei au oprit două tiruri cu purcei din lipsă de documente sau documente false. Animalele au fost în regulă, dar nu au putut să dovedească trasabilitatea lor. Practic, se face şi fraudă alimentară şi comerţ ilegal şi fraudă fiscală. Pentru acest tip de activităţi care sunt nelegale vom confisca animalele şi le vom dirija către sacrificare într-o unitate autorizată, după ce vom face un examen antemortem. Putem, astfel, pe cheltuiala celui care a greşit, pentru că el va suporta tot, inclusiv confiscarea vehiculului, să le dăm la rezerva de stat pentru că sunt suficiente persoane asistate care au nevoie de sprijin. Cred că împreună cu Ministerul de Interne şi cu cei de la ANAF vom găsi o variantă să facem acest lucru. Aceste controale sunt frecvente, iar când rămâi şi fără purcei şi fără maşină şi mai suporţi şi toate costurile pentru ceea ce ai făcut ca şi consecinţă a activităţii tale, devine extrem de dureros, neplăcut şi descurajant.

AGERPRES: Aţi demarat un program naţional de depistare de E-coli şi Salmonella în produsele alimentare. Este o premieră în România?

Radu Roatiş: Am demarat acest program din cauza analizei de risc care ne spune că au crescut cazurile de îmbolnăviri. Consider că este o comandă socială, mai ales că, încă, nu sunt clare cazurile care au apărut deja, şi vine perioadă caniculară, o afluenţă de oameni pe Litoral, tabere şcolare, şi atunci pentru a preîntâmpina trebuie să vedem şi cum sunt ţinute produsele.

Astfel, am suplimentat până la un număr de peste 1.700 de probe acest program, probe care vor fi prelevate din măcelării, supermarketuri, târguri, abatoare carcase de bovină ovină, carne proaspătă, carne tocată etc. S-au făcut instruirile în teritoriu de către cei de la sănătate publică, cu cei care fac şi analizele şi am stabilit un calendar pentru fiecare judeţ, zonele din care se fac prelevările şi vom extinde programul până la sfârşitul anului. Îndată ce vom avea primele rezultate vom şti ce măsuri trebuie să luăm şi le vom aduce la cunoştinţa opiniei publice. Îmi doresc ca lumea să înţeleagă faptul că ceea ce facem noi reprezintă şi măsuri preventive.

AGERPRES: Ce ne puteţi spune despre cele două boli care evoluează în Ucraina şi Bulgaria, foarte aproape de graniţa cu România?

Radu Roatiş: Vorbim de două boli ale animalelor, care nu se transmit la om ci de la animal la animal, dar consecinţele sunt nefaste din punct de vedere economic. Vorbesc de pesta porcină africană care a fost identificată în Ucraina, la o gospodărie a populaţiei, la 75 de kilometri distanţă de la Botoşani. Am primit un sprijin din partea Ministerului de Interne şi am făcut centrele locale de combatere a bolilor. Toţi colegii mei au transmis măsurile tehnice în aceste comitete coordonate de prefecţi. Dacă în privinţa pestei porcine principala măsură de control este cea a mişcării animalelor, doresc să fac un apel la populaţie: dacă vin cu bagaje cu alimente în PIF-uri vom înmulţi controalele şi vom dispune măsuri suplimentare, dar asta nu înseamnă că se va opri traficul sau că vor fi măsuri restrictive.

Am dispus deja închiderea târgurilor şi a expoziţiilor de animale, pentru că expunerea este mare pe aceste tipuri de activităţi. Am sesizat şi fermele din aceste zone să fie atente şi să respecte măsurile de biosecuritate. Vom demara şi aici controalele să vedem dacă şi cum le respectă. De asemenea, vom solicita sprijin şi poliţiei de frontieră pentru că ei au acele binocluri cu detecţie de căldură ca împreună cu personalul silvic să putem face acele vânători pentru animalele care trec graniţa, mistreţii în special, şi ajung în spaţiul României. Momentan la toate vânătorile făcute şi la animalele moarte pe care le-am găsit nu s-a identificat nimic. România este curată din acest punct de vedere.

În schimb, la sudul ţării evoluează dermatoza nodulară, iarăşi o boală cu consecinţe economice grave, dar ţinta este specia bovină. Până în prezent s-au anunţat în Bulgaria, la sud de Sofia, un număr de 77 de focare, cu peste 1.600 de animale moarte. România este astăzi indemnă, putem exporta bovine, dar am luat măsuri şi încercăm să aducem la cunoştinţa Comisiei Europene (CE) şi nu numai, adoptarea unui punct de vedere referitor la solicitarea fermierilor români, al crescătorilor de vaci de lapte cu ferme mari din sudul ţării, care şi-au manifestat dorinţa de a face o vaccinare preventivă. Însă o vaccinare profilactică ne-ar duce la statutul de ţară infestată. Faţă de bluetongue, măsurile pe care trebuie să le iei în cazul acestei boli, dacă ţi-a apărut un singur caz, trebuie să ucizi totul în focar şi de aici sunt şi temerile la cei care au un număr mare de animale deoarece consecinţele economice sunt grave.

AGERPRES: Concret, ce veţi solicita Comisiei Europene?

Radu Roatiş: Am transmis temerile şi solicitările fermierilor români, care vor să facă vaccinare profilactică, dar vom solicita şi regionalizare ca să nu afectăm restul ţării. Ţinta noastră numărul unu este prevenirea apariţiei bolii în România, iar numărul doi solicitarea către Comisie că dorim o regionalizare în cazul în care apare boala. Dacă apare la o fermă din sud, să nu fie expuse şi alte ferme din nordul ţării. Măsurile spun că trei ani de zile, ţara în care a apărut este considerată infestată şi dacă a apărut un singur caz, dar şi dacă vaccinează. Noi am făcut deja solicitări şi aşteptăm să fim susţinuţi şi de alte state. Şi aici în sudul ţării am alertat prefecturile, am activat centrele şi în această săptămână vom face o simulare, la Giurgiu, împreună cu cei de la ISU. Vrem ca exerciţiul să fie cât se poate de real şi toată lumea să cunoască ce are de făcut. Am închis deja târgurile de bovine din sudul ţării şi avem sprijin din partea Ministerului de Interne pentru controlul circulaţiei animalelor, dar mai ales a celei clandestine.

AGERPRES: Deblocarea schimburilor intracomunitare cu porci vii este un obiectiv dorit de foarte mulţi ani, nu doar de fermierii români ci şi de autorităţi, mai ales că peste porcină clasică nu mai evoluează în România. Ce noutăţi sunt în prezent pe acest sector?

Radu Roatiş: Este un deziderat pe care îl dorim şi noi. Am avut recent o discuţie cu cei de la Comisia Europeană şi ei vor să vadă că stăpânim foarte clar fenomenul circulaţiei virusului şi al circulaţiei animalelor.

AGERPRES: Totuşi, au trecut aproape 10 ani, din 2007, de când nu mai evoluează boala în România.

Radu Roatiş: Se pare că la noi durează foarte mult stăpânirea acestui fenomen. În România, când vorbim de o boală, am avut cazuri în care omul a fost tentat să distribuie animalele la preţ de nimic, ştiind că sunt bolnave, şi infestând şi alte animale. Asta se face în mod conştient şi care, până la urmă, este o crimă, deoarece statul are măsuri de depistare a bolii, de uciderea animalelor şi are, totodată, şi măsuri compensatorii prin care se acordă despăgubiri. Cred că este foarte importantă componenta educaţională a ţăranilor care sunt în parcursul drumului de a se transforma în fermieri. Foarte mulţi au înţeles, dar expunerea a rămas şi trebuie să fim vigilenţi.

AGERPRES: Ce ar trebui să mai demonstrăm Comisiei Europene?

Radu Roatiş: Am făcut solicitarea acum o săptămână şi ne dorim o echipă de experţi ai Comisiei Europene, care să constate că îndeplinim procedurile, după aceea să trecem la ridicarea restricţiilor prin decizia luată şi publicată în jurnalul CE.

AGERPRES: Credeţi că în mandatul dumneavoastră veţi obţine această decizie din partea Comisiei, mult aşteptată de fermierii din România?

Radu Roatiş: Îmi doresc ca România să obţină decizia indiferent dacă este în mandatul meu sau a celui care va urma. Treaba mea este să aşez lucrurile de aşa manieră ca să se obţină, probabil în cursul acestui an. Insistăm ca ei să vină cel puţin în toamnă şi ne dăm tot concursul deoarece sectorul porcului este cel mai lovit sector. El a crescut foarte mult, este matur şi oamenii fac eforturi uriaşe, iar ANSVSA îşi face datoria. Cred că industria românească şi consumatorul român pot foarte bine să sprijine acest sector pentru că de multe ori la raft trecem prea uşor pe lângă produsul românesc care înseamnă siguranţa alimentară, salubritate, impozite şi locuri de muncă.

De aceea, noi am iniţiat şi un proiect care se numeşte Platforma naţională de control şi în care vom verifica falsurile de pe piaţă. De fapt, era un proiect mai vechi pe care l-am reactivat. Mi se pare extrem de important ca toţi conaţionalii mei să ştie ce mănâncă şi dacă ceea ce mănâncă a fost fraudat sau nu. Trebuie să ajungem să facem analize de laborator şi cantitative, dar şi calitative. Aş vedea benefică şi o asumare din partea producătorilor. De exemplu, avem cârnaţi Muntenia, şi trebuie să ştim cât conţinut de carne este în compoziţie, cât altceva, în funcţie de reţetă. Dacă îi faci altfel şi nu respecţi reţeta, nu mai sunt cârnaţi Muntenia, le dai o altă denumire. Cred că un ghid cu nişte standarde legate de ceea ce există în produs ar rezolva lucrurile, dar acest ghid trebuie asumat de industrie. Noi prin acest obiectiv – Platforma naţională de control – verificăm şi vom aduce la cunoştinţa opiniei publice.

AGERPRES: Când va deveni funcţională această platformă, să-i zicem de descoperire a falsurilor de pe piaţă?

Radu Roatiş: Speranţele mele se îndreaptă către toamnă, în septembrie – octombrie 2016. Aş vrea însă să spun ceva legat şi de produsele tradiţionale şi de încurajarea micului producător. După strategia de marketing pe care şi-o fac mulţi, rişti să excluzi orice tip de brânză de pe piaţă cu excepţia celei de Sibiu. Un mic producător are posibilitatea să facă produse şi să le pună pe piaţă şi cred că trebuie să încurajăm acest tip de producţie şi de comerţ local. Producţia şi consumul local pot fi dezvoltate, dar numai cu o singură condiţie: produsele trebuie şi verificate.

Mă întorc la riscul la care ne expunem, legându-ne de controlul circulaţiei medicamentelor şi antiparazitarelor. Aici vom fi extrem de serioşi şi de fermi pentru că antibiorezistenţa este un fenomen la fel de îngrijorător ca şi cancerul. Consumul de antibiotice în exces poate să se facă în mod voluntar, cumperi şi iei fără discernământ, dar poţi să lei din hrană, de la animale care au fost tratate. În această ultimă situaţie, numai medicul veterinar trebuie să fie gestionarul şi manipulatorul antibioticului şi antiparazitarului. Trăim perioade anormale, în care cumperi antiparazitar o jumătate de litru sau o jumătate de portbagaj de maşină, îţi tratezi animalele, faci brânză şi urdă, pe care le vinzi pe la toate porţile şi în 4 ore ai 21 de oameni în spital. Aceste medicamente au perioade de remanenţă, ele rămân în corp prin consum. Deci fiecare crescător de animale poate să îşi valorifice produsele, dar vom face legislaţia de aşa manieră ca fiecare să aibă un contract cu un medic veterinar, care îi asigură controlul sănătăţii animalelor. Practic, medicii veterinari vor fi singurii care vor putea prin legislaţie să manipuleze antibioticele şi antiparazitarele, aşa cum sunt notarii sau dentiştii pe ceea ce fac. Considerăm că este o situaţie extrem de periculoasă şi de anormală.

În prezent, foarte mulţi proprietari, neavând acest contract direct cu medicul veterinar, nu-i înţeleg importanţa. Vom face o modificare legislativă în acest sens. Nimeni nu le va opri raporturile comerciale şi cine va dori să vândă lapte la automate sau oriunde este amenajat o vor putea face, iar acest lucru va duce la o creştere a vânzărilor din local.

AGERPRES: La ora actuală se pot face controale pe alimente astfel încât să ştim exact dacă sunt concentraţii mai mari de medicamente faţă de limitele admise?

Radu Roatiş: Aici vrem să ajungem, pentru că acest fenomen, azi este scăpat de sub control, o spun cu toată responsabilitatea.

AGERPRES: Am vorbit numai de controalele pe produsele provenite din afară, dar pe ţăranul român cine îl controlează? Există certitudinea că nu sunt depăşite limitele pentru produsele pe care le cumpărăm din piaţă?

Radu Roatiş: Este de competenţa Agenţiei Fitosanitare, care este în subordinea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR). Cred însă că o abordare a înţelegerii fenomenului de existenţă într-un singur loc a acestui tip de activitate ar fi benefică. Până la urmă, noi avem posibilitatea ca în toate cele 42 de laboratoare să facem analize. Am vorbim cu ministrul Agriculturii despre un protocol de delimitare de competenţe, la MADR, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, Ministerul Mediului şi RENAR astfel încât noi să putem să fim furnizorii elementelor şi analizei pentru probele tuturor acestor instituţii. ANSVSA la nivelul laboratoarelor are integrat un sistem (LIMS) de management şi control al produselor. Astfel, instituţiile acestea pot veni pe programele lor de control să ceară ceva legat, de exemplu, de aditivi sau de orice altceva, dau comanda, plătesc, laboratoarele noastre fac analizele şi primesc buletinele de analiză. Cred că este un proiect extrem de benefic pentru instituţiile din România. Mai întâi s-a agreat protocolul pentru delimitare de competenţe, dar eu voi insita pentru un astfel de tip de activitate.

AGERPRES: La ora actuală vedeţi o reorganizare a sistemului sanitar-veterinar din România?

Radu Roatiş: Dorim să schimbăm forma de organizare prin întărirea prezenţei noastre la nivel teritorial. Practic, ca să răspunzi în faţa cetăţenilor români pentru acest tip de activitate trebuie să fii prezent peste tot, dacă nu este o mare problemă. Noua formă de organizare pe care o propunem este o normare a activităţii în funcţie de suprafaţă, populaţie, numărul de unităţi de procesare, ferme. Vor fi circumscripţii teritoriale zonale şi circumscripţii de control alimente. La nivel central va fi şi aici o reorganizare pentru că atunci când vine comanda, noi de aici facem reglementare şi control. Angajaţii ANSVSA – instituţia este un minister reglementator – nu se duc în control la abatorul de la Huşi sau Reghin, ei verifică activitatea colegilor lor din teritoriu, cum au respectat-o în raport cu banul public şi măsurile dispuse de legislaţie în raport cu cel care are abatorul. Dar acum se face o confuzie. Prioritatea mea este de a reduce percepţia reală. La ora aceasta este un decalaj în percepţia reală a fenomenului sanitar veterinar între colegii de la Bucureşti şi cei din teritoriu. Nu poţi reglementa ceva dacă nu înţelegi. Va urma o sesiune de deplasări în teritoriu, cei care scriu legislaţie să fie alături de cei care trebuie să o implementeze pentru a înţelege bine aspectele de reglementare. Trebuie să aibă realitatea palpabilă a lucrurilor.

AGERPRES: În contextul crizei actuale din Sănătate, ce mesaj transmiteţi consumatorilor români vizavi de siguranţa alimentelor?

Radu Roatiş: Mi-aşi dori ca populaţia să înţeleagă că este un mesaj de încredere pe care îl solicităm şi de apreciere a faptului că înţelegem comanda şi necesitatea socială, deşi nu este uşor de admis ce se întâmplă azi în România. Reclădirea încrederii în sistem va duce şi la reclădirea încrederii în industrie, în fermierii români. Ei nu pot fi puternici şi credibili nicăieri în lume dacă nu sunt în parteneriat cu instituţia statului român. Am încredere că vom reuşi

Te-ar mai putea interesa și
Modelul electric Dacia Spring, deja disponibil pentru revânzare pe site-urile de profil
Modelul electric Dacia Spring, deja disponibil pentru revânzare pe site-urile de profil
Pe site-urile de comerț online au apărut deja, la doar câteva zile după debutul livrărilor, primele anunțuri cu modele Dacia Spring de vânzare....
Schemă nouă de sprijin pentru populație și firme, de la 1 februarie. Noi plafonări și compensări pentru facturile de energie și gaze, cât câștigă clienții
Schemă nouă de sprijin pentru populație și firme, de la 1 februarie. Noi plafonări și compensări pentru facturile ...
Premierul Nicolae Ciucă a anunțat noi măsuri de sprijin pentru populație și firme. Pentru consumatorii casnici plafoanele ...
Ghidul de tratament al pacienţilor cu boala Covid-19 în centrele de evaluare a fost oficializat. Ce prevede documentul
Ghidul de tratament al pacienţilor cu boala Covid-19 în centrele de evaluare a fost oficializat. Ce prevede documentul
Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească centrele de evaluare pentru Covid-19 ca să fie avizate de Direcţiile ...
NFT, noua obsesie a investitorilor: peste 2,1 miliarde de euro au fost investiți anul trecut în startup-uri NFT, de 50 de ori mai mult față de 2020
NFT, noua obsesie a investitorilor: peste 2,1 miliarde de euro au fost investiți anul trecut în startup-uri NFT, de 50 ...
Peste 2,1 miliarde de euro au fost investiți în 2021 în start-up-uri NFT, o creștere de 49 de ori față de anul trecut, ...