ROBOR-ul a urcat cu 0,29 pp în această săptămână; în piaţă se observa o tendinţă ascendentă a dobânzilor

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a decis marţi majorarea dobânzii cheie la 1,5% pe an, de la 1,25%, majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1% pe an şi creşterea ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) la 2% pe an, scrie Agerpres.

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a urcat miercuri la 2,07% pe an, de la 1,81% pe an cât a fost marţi.

Dar indicele a început să urce începând cu data de 24 septembrie 2021, la 1,65%, de la 1,61% în şedinţa anterioară. Indicele s-a situat în intervalul 1,60 – 1,61% în perioada 23 august – 23 septembrie.

„În legătură cu ultimele evoluţii ale pieţei monetare trebuie spus că existau unele aşteptări ale băncilor ca vom creşte dobânzile în şedinţa din 5 octombrie, însă nu era un consens în rândul analiştilor. Astfel că o anumită tendinţă ascendentă a dobânzilor în piaţă se observa deja în ultimele două săptâmâni, influenţată probabil de anticipaţiile cu privire la o eventuală decizie a noastră în acest an. Creşterea aprobată în şedinţa de marţi a făcut ca această tendinţă să continue”, a declarat, pentru AGERPRES, Cristian Popa, membru în Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR).

Acesta a precizat că Banca Centrală are în arsenal numeroase instrumente, pe unele dintre ele a început să le folosească în ultimele luni, însă rata dobânzii este cel mai important instrument, pe acesta l-a folosit la cea mai recentă şedinţă de politică monetară.

„Pentru a domoli inflaţia, trebuie să creştem dobânzile. Fiind o economie mică şi deschisă, noi în România nu putem avea şi dobânzi mici şi inflaţie mică. Astfel, marţi am crescut tempo-ul în lupta cu inflaţia. Decizia reprezintă în sine o scumpire a banilor, dar sunt două aspecte importante: pe de o parte bani mai scumpi înseamnă credite ceva mai scumpe, dar pe de altă parte înseamnă şi depozite mai bine remunerate. Devenind mai rari, banii devin şi mai scumpi, ducând la temperarea preţurilor şi fiind astfel protejaţi mai bine de inflaţie. Este o decizie care arată că suntem hotărâţi să temperăm dinamica preţurilor şi să ne respectăm mandatul de asigurare a stabilităţii preţurilor. Însă trebuie spus că există anumite preţuri, cum sunt cele administrate, cele ale preţurilor energetice, sau mai simplu preţul unui bilet de autobuz sau al unei intrări la muzeu, care nu sunt sub controlul politicilor băncii centrale”, a explicat Cristian Popa pentru Agerpres.

La debutul anului 2019, indicele ROBOR la 3 luni era 2,99% pe an, iar la începutul anului trecut se situa la 3,19%. Pe data de 4 ianuarie 2021, indicele ROBOR la 3 luni era de 2,01%.