1EUR = 4.7794 RON | Bucureşti 5 º

Finanţe şi bănci

România a avut cea mai mare creştere economică din UE, în primul trimestru din 2015

România şi Cehia au avut cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană în primul trimestru din 2015 comparativ cu primul trimestru al anului trecut, datorită unui avans de 4,2% fiecare, a anunţat marţi Oficiul european pentru Statistică (Eurostat), transmite AFP.

09 iun, 2015 | Agerpres

În cazul Uniunii Europene, Produsul Intern Brut a crescut cu 1,5% în ritm anual în primele trei luni ale acestui an, iar zona euro a înregistrat o creştere economică de 1% în primul trimestru al acestui an comparativ cu primul trimestru al anului trecut.

În primul trimestru din 2015 comparativ cu precedentele trei luni, România şi Cipru au avut a doua mare creştere economică din UE, 1,6%, fiind devansate doar de Cehia care a înregistrat o creştere de 3,1%. Aceasta în condiţiile în care în zona euro şi în Uniunea Europeană, Produsul Intern Brut a crescut în primul trimestru din 2015 cu 0,4%. Eurostat a precizat că a revizuit în creştere estimările privind avansul înregistrat de economia zonei euro în primul trimestru de la 0,3% la 0,4%, graţie unei contribuţii mai mari a consumului gospodăriilor la creşterea economică.

Economia României a crescut cu 4,3% pe seria brută şi cu 4,2% pe seria ajustată sezonier, în primul trimestru din 2015 faţă de trimestrul întâi din 2014, conform datelor provizorii comunicate de INS. Comparativ cu trimestrul al patrulea din 2014, PIB a crescut, în termeni reali, cu 1,6%.

Produsul Intern Brut, date ajustate sezonier, estimat pentru trimestrul I 2015 a fost de 174848,5 milioane lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 1,6% faţă de trimestrul IV 2014 şi cu 4,2% faţă de trimestrul I 2014.

La creşterea PIB, în trimestrul I 2015 faţă de trimestrul I 2014, au contribuit toate ramurile economiei, contribuţii pozitive mai importante având următoarele ramuri:

- comerţul cu ridicata şi cu amănuntul;

- repararea autovehiculelor şi motocicletelor;

- transport şi depozitare;

- hoteluri şi restaurante (+1,0%), cu o pondere de 17,8% la formarea PIB şi al cărui volum de activitate s-a majorat cu 5,8%;

- industria (+0,9%), cu o pondere de 21,1% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate s-a majorat cu 4,2%;

- informaţiile şi comunicaţiile (+0,9%), cu o pondere mai redusă la formarea PIB (7,0%) dar care au înregistrat o creştere semnificativă a volumului de activitate (13,2%);

- impozitele nete pe produs (+0,4%), cu o pondere de 14,2% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 3,5%.


Din punctul de vedere al utilizării PIB, creşterea s-a datorat, în principal:

- cheltuielii pentru consum final al gospodăriilor populaţiei, al cărei volum s-a majorat cu 4,9% contribuind cu 3,3% la creşterea PIB;

- formării brute de capital fix, cu o contribuţie de +1,2%, consecinţă a creşterii cu 8,0% a volumulului său.

Ca urmare a scăderii volumului cheltuielii pentru consumul final al administraţiilor publice (cu 1,0%) aceasta a avut o contribuţie negativă la creşterea PIB, de -0,2%.

O contribuţie negativă la creşterea PIB a avut-o exportul net (-1,3%), consecinţă a creşterii cu 9,7% a exporturilor de bunuri şi servicii corelată cu o creştere mai mare a volumului importurilor de bunuri şi servicii, cu 12,6%. Este de remarcat insă, soldul pozitiv al balanţei de plăţi.

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO