România a avut cea mai mare creştere economică din UE, în primul trimestru din 2015

Adaugă-ne ca sursă preferată

În cazul Uniunii Europene, Produsul Intern Brut a crescut cu 1,5% în ritm anual în primele trei luni ale acestui an, iar zona euro a înregistrat o creştere economică de 1% în primul trimestru al acestui an comparativ cu primul trimestru al anului trecut.

În primul trimestru din 2015 comparativ cu precedentele trei luni, România şi Cipru au avut a doua mare creştere economică din UE, 1,6%, fiind devansate doar de Cehia care a înregistrat o creştere de 3,1%. Aceasta în condiţiile în care în zona euro şi în Uniunea Europeană, Produsul Intern Brut a crescut în primul trimestru din 2015 cu 0,4%. Eurostat a precizat că a revizuit în creştere estimările privind avansul înregistrat de economia zonei euro în primul trimestru de la 0,3% la 0,4%, graţie unei contribuţii mai mari a consumului gospodăriilor la creşterea economică.

Economia României a crescut cu 4,3% pe seria brută şi cu 4,2% pe seria ajustată sezonier, în primul trimestru din 2015 faţă de trimestrul întâi din 2014, conform datelor provizorii comunicate de INS. Comparativ cu trimestrul al patrulea din 2014, PIB a crescut, în termeni reali, cu 1,6%.

Produsul Intern Brut, date ajustate sezonier, estimat pentru trimestrul I 2015 a fost de 174848,5 milioane lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 1,6% faţă de trimestrul IV 2014 şi cu 4,2% faţă de trimestrul I 2014.

La creşterea PIB, în trimestrul I 2015 faţă de trimestrul I 2014, au contribuit toate ramurile economiei, contribuţii pozitive mai importante având următoarele ramuri:

– comerţul cu ridicata şi cu amănuntul;

– repararea autovehiculelor şi motocicletelor;

– transport şi depozitare;

– hoteluri şi restaurante (+1,0%), cu o pondere de 17,8% la formarea PIB şi al cărui volum de activitate s-a majorat cu 5,8%;

– industria (+0,9%), cu o pondere de 21,1% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate s-a majorat cu 4,2%;

– informaţiile şi comunicaţiile (+0,9%), cu o pondere mai redusă la formarea PIB (7,0%) dar care au înregistrat o creştere semnificativă a volumului de activitate (13,2%);

– impozitele nete pe produs (+0,4%), cu o pondere de 14,2% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 3,5%.

Din punctul de vedere al utilizării PIB, creşterea s-a datorat, în principal:

– cheltuielii pentru consum final al gospodăriilor populaţiei, al cărei volum s-a majorat cu 4,9% contribuind cu 3,3% la creşterea PIB;

– formării brute de capital fix, cu o contribuţie de +1,2%, consecinţă a creşterii cu 8,0% a volumulului său.

Ca urmare a scăderii volumului cheltuielii pentru consumul final al administraţiilor publice (cu 1,0%) aceasta a avut o contribuţie negativă la creşterea PIB, de -0,2%.

O contribuţie negativă la creşterea PIB a avut-o exportul net (-1,3%), consecinţă a creşterii cu 9,7% a exporturilor de bunuri şi servicii corelată cu o creştere mai mare a volumului importurilor de bunuri şi servicii, cu 12,6%. Este de remarcat insă, soldul pozitiv al balanţei de plăţi.