România a avut în ianuarie, timp de două zile, cel mai mare preţ al energiei din Europa

Cel mai mare preţ în această lună din Europa s-a înregistrat în Ungaria, respectiv 300 de euro pe MWh.

Vineri, preţurile pe piaţa spot a bursei OPCOM au crescut la un nou maxim, respectiv 610 lei pe MWh, nivel care este mai mult decât dublu faţă de primele zile ale acestui an, înainte de perioada geroasă.

Din datele de pe site-ul OPCOM mai reiese că preţul mare de pe piaţa spot a bursei de energie OPCOM nu este cauzat de un deficit de energie, deoarece pe platformele la termen ale OPCOM s-a tranzacţionat pentru luna ianuarie o cantitate de energie de 6,8 TWh, mai mare decât consumul ţării, estimat la maximum 6 TWh pentru această lună. În plus, pe piaţa spot se mai tranzacţionează o altă cantitate de 3,4 TWh.

Pe pieţele la termen, preţul pentru luna ianuarie 2017 este de 168 de lei pe MWh.

De asemenea, în momentele în care preţurile sunt maxime pe piaţa spot, se observă că România importă energie electrică, potrivit datelor de pe site-ul Transelectrica.

Pe de altă parte, pe piaţa de energie există şi informaţii care nu sunt deocamdată publice, respectiv cantităţile de energie şi preţurile din contractele de import şi de export de electricitate.

Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie a demarat un proces de consultare publică pentru a elabora un ordin, astfel încât aceste contracte să devină publice.

Potrivit proiectului de ordin, participanţii la piaţă sunt obligaţi să transmită OPCOM informaţiile aferente contractelor de import şi export, atât pentru contractele în derulare la data intrării în vigoare a ordinului, cât şi cele încheiate ulterior intrării în vigoare a ordinului.

La rândul său, OPCOM trebuie să publice pe site-ul propriu informaţiile primite de la participanţii la piaţă, în maximum o zi lucrătoare de la data primirii acestora.

Preţul mare de pe bursa de energie din această perioadă se va reflecta în factura consumatorilor, a declarat, joi, ministrul Economiei, Alexandru Petrescu. El a subliniat că sectorul energetic trece în această perioadă geroasă printr-o perioadă de risc, din cauza stocurilor insuficiente.

‘Impactul întotdeauna se regăseşte în factura finală la consumator, dar ceea ce este important pentru noi este ca, în aceste momente de criză, să facem o retrospectivă cum am ajuns aici. Dacă, din perspectiva celor doi operatori de transport, Transgaz şi Transelectrica, noi ne-am făcut foarte bine treaba şi am asigurat integritatea sistemului pe ambele zone, politica de stocare sau lipsa de coerenţă în această politică din vară, cu impact in iarnă, poate ne-a adus într-o zonă de risc mai ridicat decât de obicei’, a spus Petrescu.

El a subliniat că perioada critică nu s-a terminat, întrucât sunt aşteptate noi episoade de ger.

‘Aşa că, odată ce trecem de această perioadă de risc, care nu s-a terminat, am înţeles că mai sunt episoade de vreme cu temperaturi foarte scăzute, deci, odată ce trecem de această perioadă, deja trebuie să stabilim o politică foarte clară în ceea ce priveşte stocul vizavi de perioada următoare de iarnă’, a arătat Petrescu.

Pe 12 ianuarie, ministrul Energiei, Toma Petcu, a declarat că a observat o proastă pregătire a perioadei de iarnă realizată de fostul guvern, precizând că a cerut Corpului de control să facă verificări în acest sens la complexurile energetice Hunedoara şi Oltenia, precum şi la Ministerul Energiei.

‘Am observat în acest timp o proastă pregătire în prealabil a perioadei de iarnă de către fostul guvern. În primul rând, stocurile de cărbune la centralele termoelectrice. Aici m-aş referi la CE Oltenia, unde avem la ora actuală 357.000 de tone. Cu un consum zilnic pe vârf orar de 80.000 de tone, ne-ar asigura o durată de funcţionare doar pentru patru zile. La CE Hunedoara avem la ora actuală în stocuri 30.000 de tone. Cu un consum zilnic de 6.100 de tone pe zi, asta înseamnă o funcţionare de maxim patru zile’, a declarat Petcu, în cadrul unei şedinţe de Guvern