România a devenit exportator net de energie electrică, cu volume mari – producția a crescut, consumul a scăzut

Producția netă de energie electrică a înregistrat o creștere de 5% în primele șase luni ale anului, ajungând la 28,3 TWh. Creșterea a survenit mai ales din cauza plusului din hidrocentrale – 11 TWh în șase luni față de 7,6 anul trecut (plus 44%), care a asigurat 39% din mixul național. Nuclearul a înregistrat o ușoară creștere, regenerabilele o ușoară scădere, iar centralele pe gaze și cărbune o scădere semnificativă, de aproape 2 TWh comparativ cu primele șase luni ale anului trecut. Mai jos, un grafic cu evoluția producției, pe surse de generare.

Consumul național de energie electrică a scăzut însă cu 8% față de primele șase luni din anul trecut.

“În semestrul I 2023, consumul de energie electrică la nivelul SEN a înregistrat scăderi lunare cu valori cuprinse între 5,68% în luna februarie, respectiv 11,61% în luna ianuarie.

Scăderea consumului în trimestul I a fost influențată în mare parte de temperaturile medii lunare, care au înregistrat anomalii pozitive, situându-se în general, peste normele climatologice. Un alt element care a condus la reducerea consumului național de energie electrică, îl reprezintă intrarea în vigoare a Regulamentului (UE) 2022/1854 din 6 octombrie 2022 privind o intervenție de urgență pentru abordarea problemei prețurilor ridicate la energie.

Acesta prevede la articolul 3, alin. 1, faptul că statele membre depun eforturi pentru a pune în aplicare  măsuri de reducere a consumului lunar brut total de energie electrică cu 10% față de media consumului brut de energie electrică din lunile corespunzătoare din perioada de referință.

Scăderea consumului înregistrat în trimestrul al II-lea a fost influențată în mare parte de contextul european, caracterizat de o încetinire a activităților economice, previziunile pentru România de creștere a PIB pentru primăvara 2023 fiind de 3,2 %, comparativ cu 4,7 % cât s-a înregistrat în perioada similară a anului anterior”, explică Transelectrica.

Ca atare, balanța SEN a devenit excedentară, în condițiile unei creșteri a exporturilor cu 88% față de primele șase luni ale anului trecut, până la 4,7 TWh. Importurile au scăzut cu 44%, până la doar 1,8 TWh. Așadar, în ceea ce privește schimburile fizice transfrontaliere, România a avut excedent în prinele șase luni, de 2,9 TWh de energie electrică, echivalentul a peste 11% din consumul intern net. Mai jos, ilustrarea grafică de la Transelectrica:

Puterea instalată îm SEN a continuat să scadă – pe fonul închiderii definitive a unor grupului termo cel mai probabil, iar plusul efectiv în regenerabil a fost neglijabil, în ciuda proiectelor de mii de MW care sunt în diverse stadii de avizare – doar 26 MW.

Astfel, la 30 iunie puterea brută instalată era de 18.255 MW.