România a fost zguduită de o serie alarmantă de explozii, soldate cu victime, dar soluţiile întârzie – Chisăliță, AEI

„În mai puţin de treizeci de zile, România a fost zguduită de o serie alarmantă de explozii şi incidente grave legate de gaze, soldate cu victime, clădiri distruse şi comunităţi întregi evacuate. De la Bucureşti la Dej, Râmnicu Sărat şi Balş, aceeaşi poveste se repetă: deflagraţii, detonaţii, oameni răniţi sau ucişi şi un sentiment crescând de nesiguranţă. În tot acest timp, nicio măsură clară care să prevină următoarea tragedie. România pare să funcţioneze pe muchie de cuţit, iar fiecare zi în care tăcerea şi pasivitatea persistă adânceşte o potenţială criză de siguranţă, pe care nimeni nu ar trebui să o ignore”, consideră preşedintele asociaţiei.

Acesta a făcut o minimă documentare, pe baza ştirilor din presa naţională şi locală, pentru perioada 17 octombrie – 16 noiembrie, şi a găsit şapte incidente majore legate de gaze (explozii, incendii sau avarii la reţele de gaze, cu evacuări sau victime) care au avut loc în Bucureşti, Voluntari, Năvodari, Dej, Râmnicu Sărat şi Balş.

„Ceea ce amplifică frustrarea este că, deşi fiecare incident în parte a generat o intervenţie punctuală ale pompierilor, distribuitorilor de gaze şi ale poliţiei, nu s-a conturat o reacţie fermă la nivel naţional, care să pună întrebările fundamentale scurte: Cum este posibil ca, într-o ţară cu 3,5 milioane de locuinţe conectate la gaze să nu se propună un plan clar de prevenire a incidentelor în sectorul gazelor?”, se întreabă Chisăliţă.

El susţine că problema reală este absenţa unor măsuri de anvergură, capabile să prevină repetarea acestor evenimente.

„Nu a fost anunţat un program naţional de verificare urgentă a instalaţiilor de gaz în blocurile vechi; nu s-a discutat problema nefuncţionării obligatorie a detectoarelor automate de gaz; nu s-a comunicat public un raport integrator care să analizeze cauzele comune ale incidentelor. Fără aceste acţiuni, reacţia autorităţilor pare fragmentată, lipsită de viziune şi insuficientă în raport cu gravitatea situaţiei”, spune specialistul în energie.

În paralel, comunicarea oficială a rămas minimă şi orientată strict pe incidente, remarcă preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă.

„Nicio instituţie nu a oferit o sinteză publică a riscurilor, iar cetăţenii au aflat fragmente de informaţii doar din ştiri disparate. În lipsa mesajului coordonat, cetăţenii rămân cu impresia legitimă că siguranţa lor depinde mai mult de noroc şi de propria prudenţă decât de un sistem de supraveghere robust”, a afirmat Chisăliţă.

Acesta mai arată că „seria de incidente nu este o coincidenţă, ci un simptom al unui sistem vulnerabil, construit pe infrastructură îmbătrânită şi pe o lipsă de profesionalism”.

Specialistul în energie crede că exploziile nu sunt accidente inevitabile, ci consecinţe previzibile ale unei lipse de acţiune sistemică.

„Adevărata problemă nu este ceea ce s-a făcut în fiecare caz în parte, ci ceea ce nu s-a făcut ‘între cazuri’: lipsa unei abordări naţionale ferme, coerente, care să reducă probabilitatea ca astfel de tragedii să devină o realitate recurentă. Până când nu vor apărea măsuri structurale – verificări obligatorii extinse, reglementări practice şi verificarea aplicării, detectoare instalate în masă, reprofesionalizarea instituţiilor şi transparenţă instituţională – românii vor continua să trăiască cu sentimentul că riscul este omniprezent, iar protecţia insuficientă. În fapt, nu numărul incidentelor defineşte gravitatea situaţiei, ci incapacitatea sistemului de a învăţa rapid din ele”, a încheiat preşedintele AEI.