România a împrumutat de pe pieţele internaţionale 2 mld. euro, la prima ieşire din acest an. Investitorii au ofertat titluri de 5,3 mld. euro

România a împrumutat 2 miliarde de euro de pe piețele internaționale prin intermediul a două noi emisiuni de obligațiuni, pe 12 și 20 de ani, scrie Profit.ro. Interesul investitorilor a fost semnificativ, cu subscrieri de 5,3 miliarde de euro, în contextul în care România plătește dobânzi ridicate comparativ cu alte state cu ratinguri similare din Europa Centrală și de Est.
Economica.net - vin, 02 feb. 2018, 06:15
România a împrumutat de pe pieţele internaţionale 2 mld. euro, la prima ieşire din acest an. Investitorii au ofertat titluri de 5,3 mld. euro

România a atras, joi, două miliarde euro de pe pieţele externe printr-o emisiune de euroobligaţiuni în două tranşe, cu maturităţi de 12 ani şi 20 ani, înregistrând cele mai mici marje de risc de credit pentru aceste maturităţi, informează, vineri, Ministerul Finanţelor, printr-un comunicat.

‘Ministerul Finanţelor Publice a împrumutat, în data de 1 februarie 2018, două miliarde euro de pe pieţele financiare internaţionale printr-o emisiune de euroobligaţiuni în euro, în două tranşe, din care 750 de milioane de euro cu maturitatea de 12 ani cu cupon 2,50% şi 1,25 miliarde euro cu maturitatea de 20 ani cu cupon 3,375%. Emisiunea s-a bucurat de un interes ridicat din partea investitorilor, fiind suprasubscrisă de peste două ori’, precizează instituţia.

Potrivit sursei citate, tranzacţia face parte din planul de finanţare externă aferent anului 2018, prin această emisiune România asigurând o parte importantă din necesarul de finanţare de pe pieţele externe pentru acest an, consolidând totodată rezerva financiară în valută la dispoziţia Trezoreriei statului. Totodată, prin maturităţile alese, România a urmărit atingerea obiectivului de extindere a curbei de maturităţi în euro.

Cererea totală a cumulat peste 5,3 miliarde euro provenind din aproximativ 300 de ordine de subscriere din partea investitorilor, cererea finală la nivelul preţului stabilit depăşind patru miliarde euro (1,7 miliarde euro pentru tranşa de 12 ani şi 2,4 miliarde euro pentru tranşa de 20 de ani). Baza investiţională a tranzacţiei a fost diversificată, atât din punct de vedere geografic, cât şi al tipurilor de investitori pentru ambele tranşe, înregistrându-se o participare din 28 de ţări pentru fiecare dintre tranşe.

Pentru tranşa de 12 ani, distribuţia geografică a fost următoarea: USA (19%), Centrul şi Estul Europei (16%), Germania/Austria (16%), România (14%), Franţa/Benelux (9%), Italia (9%), Elveţia (6%) şi Marea Britanie (5%). În privinţa tipurilor de investitori, au predominat managerii de fonduri (62%), urmaţi de bănci comerciale şi bănci private (25%), fonduri de pensii şi societăţi de asigurare (8%), bănci centrale (5%) şi alţi investitori (1%).

Pentru tranşa de 20 ani, distribuţia geografică a fost următoarea: Marea Britanie (33%), Germania/Austria (32%), USA (10%), Elveţia (6%), Italia (5%), Franţa/Benelux (4%), Centrul şi Estul Europei (3%) şi Scandinavia (2%). În privinţa tipurilor de investitori, au predominat managerii de fonduri (72%), urmaţi de bănci comerciale şi bănci private (12%), fonduri de pensii şi societăţi de asigurare (8%), bănci centrale (6%) şi alţi investitori (4%).

Emisiunea a fost intermediată de Barclays Bank PLC, Erste Group Bank AG, Societe Generale, Unicredit şi ING Bank NV.

Cele două tranşe au fost realizate la cele mai mici marje peste cotaţiile de referinţă mid-swap pentru maturităţile emise. Astfel, pentru maturitatea de 12 ani, s-a obţinut un randament de 2,585%, iar pentru emisiunea de 20 ani s-a obţinut cel mai scăzut cost aferent acestei maturităţi cu un randament de 3,45%, în scădere faţă de emisiunea cu aceeaşi maturitate realizată în octombrie 2015, la un randament de 3,93% (care a fost redeschisă ulterior în februarie 2016 la un randament de 3,90% şi în aprilie 2017 la un randament de 3,55%).

Strategia de execuţie a emisiunii a permis reducerea succesivă a costurilor pentru ambele tranşe, pe măsura creşterii ordinelor de subscriere a celor două tranşe şi a creşterii calităţii investitorilor care au plasat ordinele. Astfel, în cazul maturităţii de 12 ani, marja de risc de credit a fost redusă de la 150 la 133 puncte de bază, în timp ce pentru maturitatea de 20 ani marja de risc de credit a fost redusă de la 210 la 190 puncte de bază, România obţinând astfel cele mai mici marje de risc de credit pentru aceste maturităţi, se mai arată în comunicatul citat.

‘Emisiunea de euroobligaţiuni realizată ieri nu este un împrumut special, ci este un instrument uzual pe care Ministerul Finanţelor Publice îl utilizează pentru asigurarea necesităţilor de finanţare a deficitului bugetar şi refinanţare a datoriei publice. Aceste emisiuni reflectă, însă, percepţia mediilor investiţionale şi a pieţelor financiare asupra evoluţiei României pe termen lung. Suprasubscrierea celor două tranşe de emisiune, cât şi diversificarea bazei investiţionale, atât pe tipuri de investitori, cât şi din punct de vedere geografic, reflectă încrederea pe termen lung în dezvoltarea economică a ţării noastre. Această emisiune se încadrează perfect în strategia de administrare a datoriei publice guvernamentale care vizează extinderea maturităţii portofoliului de datorie şi implicit reducerea riscului de refinanţare, consolidarea rezervei în valută la dispoziţia Trezoreriei statului, precum şi minimizarea costurilor pe termen lung aferente împrumuturilor guvernamentale’, a declarat ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici.

Ministerul Finanţelor preciza, recent, că are în vedere, pentru acest an, atragerea de resurse financiare de pe pieţele externe prin emiterea de euroobligaţiuni într-un volum de 4,5 – 5 miliarde de euro (echivalent), în funcţie de evoluţiile, condiţiile şi oportunităţile oferite de aceste pieţe, şi efectuarea de trageri din împrumuturi contractate de la instituţiile financiare internaţionale în valoare de aproximativ 0,2 miliarde de euro.

Finanţele vor emite, de asemenea, un volum de titluri de stat pe piaţa internă în sumă de 48 – 50 de miliarde de lei, cu o structură a maturităţilor 30%/50% (termen scurt versus termen mediu şi lung).

România beneficiază de rating favorabil investiţiilor, ‘investment grade’, din partea celor patru agenţii de evaluare financiară. Astfel, Standard & Poor’s (S&P) a confirmat, în decembrie 2017, ratingurile pentru datoriile pe termen lung şi scurt în valută şi monedă locală ale României la ‘BBB minus/A-3’, perspectiva asociată fiind stabilă. De la Moody’s, România beneficiază de calificativul Baa3 pentru datoria pe termen lung, din partea Fitch Ratings ratingurile pentru datoriile pe termen lung în valută şi monedă locală ale României sunt ‘BBB minus’ iar agenţia de rating japoneză JCR a reconfirmat în primăvară calificativul ţării la BBB/BBB+ pentru datoria pe termen lung în valută şi în moneda locală. Perspectiva asociată ratingurilor este stabilă.

Te-ar mai putea interesa și
G7 a anunţat duminică interzicerea importurilor de aur rusesc
G7 a anunţat duminică interzicerea importurilor de aur rusesc
Grupul celor şapte democraţii cele mai industralizate (G7) a anunţat duminică interzicerea importurilor de aur rusesc în cursul summitului organizat în Alpii bavarezi într-un context marcat de......
Franţa propune G7 o plafonare a preţului petrolului la producători şi nu la consumatori, cum vor SUA, pentru a contracara scumpiri cauzate de Războiul rus din Ucraina
Franţa propune G7 o plafonare a preţului petrolului la producători şi nu la consumatori, cum vor SUA, pentru a contracara ...
Franţa se pronunţă în favoarea stabilirii unui ”preţ maxim al petrolului” la nivelul ”ţărilor producătoare”, ...
Salariile oferite de Kaufland în această perioadă: de la 3.500 lei net pentru asistent manager şi de la 2.700 lei net pentru şefi de raion
Salariile oferite de Kaufland în această perioadă: de la 3.500 lei net pentru asistent manager şi de la 2.700 lei net ...
Candidaţii care stăpânesc germana şi vor să lucreze la Kaufland pot aplica pentru postul de asistent manager sau pentru ...
Kristalina Georgieva (FMI): „Unele suferinţe” s-ar putea produce în lupta contra inflaţiei
Kristalina Georgieva (FMI): „Unele suferinţe” s-ar putea produce în lupta contra inflaţiei
Directorul general al Fondului Monetar Internaţional, Kristalina Georgieva, a subliniat importanţa luptei contra inflaţiei ...