România a picat testul autosuficienței la mâncare. Producția internă acoperă integral consumul doar în cazul a șase produse agroalimentare. Carnea de porc, zahărul, untul și fructele sunt printre cele mai deficitare

România este a cincea țară din Europa după suprafața utilizată în agricultură, cu 13,5 milioane de hectare, conform ultimelor date ale Eurostat. Cu toate acestea însă producția internă acoperă cerințele de consum ale locuitorilor doar în cazul a șase produse agroalimentare, potrivit unui studiu al Institutului Național de Statistică. Este vorba despre cereale ( grad de autosuficiență de 155,6%), grâu și secară (grad de autosuficiență de 165,2%), porumb (grad de autosuficiență de 151,2%), alte cereale (grad de autosuficiență de 162%), varză (grad de autosuficiență de 100,5%) și carne de oaie și capră (grad de autosuficiență de 112,2%).

În rest, suntem dependenți, în diferite proporții, de importuri, iar cele mai deficitare sectoare sunt unele vitale pentru economie.

Potrivit datelor INS, România a ajuns să producă doar 55,3% din necesarul de consum de carne de porc, în condițiile în care din 2017 pe teritoriul țării există focare de pestă porcină africană. În 2015, spre exemplu, producția acoperea peste 70% din necesarul de consum de 31,3 kg pe cap de locuitor, în medie, pe an. În 2020, în România s-au consumat în medie 37,3 kg de carne și preparate din carne de porc pe cap de locuitor, dar creșterea cu 19% a consumului nu justifică în totalitatea scăderea cu 14,7 puncte a gradului de aprovizionare.

Calculând consumul de carne, produse din carne şi organe comestibile, indiferent de tipul acesteia, gradul de autosuficiență era în 2020 de 72,1% față de 79% în 2015, în contextul în care necesarul de consum de carne de pasăre este acoperit în porporție de 90,4%, iar necesarul de carne de bovine este satisfăcut în procent de 82,9%. La carnea de oaie suntem excedentari.

Probleme și mai mari de autosuficiență la zahăr

O altă problemă majoră a României este zahărul și produse din zahăr. Conform datelor INS, în 2020, doar 34,9% din necesarul de consum era acoperit din producția locală, față de 100,6% în 2015, spre exemplu, în contextul în care consumul a rămas același, de 25 de kilograme pe cap de locuitor.

Problema este că România a rămas în două unități de producție- fabricile Agrana de la Roman și Buzău. Aceasta după ce grupul francez Tereos a anunțat că va închide unitatea pe care o operează la Luduș.

Detalii aici

Și la lactate ( lapte şi produse din lapte, în echivalent lapte de 3,5 % grăsime, exclusiv unt) , trendul este, de asemenea, negativ, inclusiv ca urmare a creșterii consumului de la 250,7 kg pe cap de locuitor  în 2015 la 260,2 kilograme în 2020. Fabricile locale a ajuns să acopere doar 86,4% din necesar, față de un procent de 93,1% cu cinci ani în urmă.  În ceea ce privește ouăle, necesarul de consum este acoperit aproape întregime de producția locală ( 96,8% grad de autosuficiență), dar trendul este unul negativ. În 2019, gradul de autosuficiență era de 97,5%, iar în 2015 produceam mai mult decât consumam ( 102,5% grad de autosuficiență). În tot acești ani, consumul a scăzut de la 13,1 kilograme pe cap de locuitor la 11,8 kilograme pe cap de locuitor.

Nu în ultimul rând, producția locală acoperă aproximativ 84% din necesarul de uleiuri vegetale și 44,8% din necesarul de unt.

Legume- producătorii locali asigură 82% din necesar

Dintre legume și leguminoase boabe, România produce mai mult decât consumă doar varză. În rest, avem deficite cuprinse între 29,6% la tomate la 0,1% la pepeni. Mai exact, gradul de autosuficiență este de”

• 70,4% la tomate vs 73,9% în 2015
• 79,65 la ceapă uscată vs 82,5% în 2015
• 70,5% la rădăcinoase vs 73,7% în 2015
• 77,2% la diverse legume vs 85,2% în 2015
• 90,9% la pepeni vs 95,1% în 2015
• 75,8% la leguminoase boabe vs 80% la leguminoase boabe

2020 a fost însă un an agricol slab.

Fructe- producătorii locali aasigură 68,5% din necesar

În ceea ce privește fructele, producția locală este deficitară la mere, în timp ce la celelate categorii producția se apropie destul de mult de necesarul de consum. La cireșe și vișine, spre exemplu, în 2015 am avut excedent.

În 2020, autosuficiența în cazul fructelor era următoarea:

• 68,5% la fructe și produse de fructe în general
• 86,8% la mere
• 92,7% la struguri
• 97,2% la prune
• 92,6% la cireșe și vișine
• 18% piersici și nectarine

Citește și